Pagina cititorului

Clujeanul Simion Boldea citeşte ziarul „Adevărul“ de la aproximativ trei luni de la relansarea acestuia. Acesta apreciază cel mai citit ziar din România, datorită conţinutului şi formatului acestuia, comparându-l cu „The New York Times“.

„N-aş schimba nimic la «Adevărul»"

„Seamnănă foarte mult cu publicaţia americană. E o abordare prea puţin balcanică, mai puţin distantă, comparativ cu alte publicaţii. N-aş schimba nimic la  «Adevărul», îmi place aşa cum e. Sigur, nu ratez «Adevărul» de când distribuie cărţi, CD-uri sau DVD-uri împreună cu ziarul. Le iau pentru copilul meu de doi ani", a explicat Simion Boldea, în vârstă de 33 de ani, administrator al unei firme clujene.

Acesta a precizat că şi-ar dori să găsească în ziarul „Adevărul" mai multe articole ce abordează problematici economice, de aceea, o perioadă a fost abonat al revistei Forbes, o altă publicaţie Adevărul Holding.

Poliţia, oglinda societăţii noastre

Poliţia unei societăţi este ca societatea însăşi. La noi, lumea din autobuz nu ţine cu controlorul, cea din tren nu tine cu „naşul", iar cea de pe strada striga „huo" şi îi pune şi piedică unui poliţist care aleargă după cineva, fără să cunoască vreuna din datele problemei. Şi apoi se plânge că poliţia nu o apară. Poliţiştii sunt oameni, ca mine şi ca tine. Unii mai buni, alţii mai răi, unii mai sfinţi, alţii mai păcătoşi, unii mai meseriaşi, alţii mai puţin. În primul rând, le lipseşte reglementarea zilnică ce se referă la perioada petrecută „în afara serviciului" şi sunt în fiecare moment „sub ordin", deşi nu sunt plătiţi pentru fiecare moment, ci pentru opt sau zece ore.

Sunt furaţi, jecmăniţi de societate şi răspund şi ei în consecinţă. Statul se face că îi plăteşte, iar ei se fac că lucrează. E nevoie de introducerea unui card de angajat, cu lector de card instalat în casă şi pentru domeniul poliţiei, ca pentru cel al şoferilor, marinarilor, ospătarilor şi, în general, al oricărui lucrător mobil. Acesta poate fi deblocat doar de către angajator şi reblocat doar de card la reintroducerea lui. Nimeni nu are însă bani pentru astfel de investiţii, mai ales atunci când aşteaptă multe altele la rând.

Comportamentul politiei este dictat votul oamemilor, adică de voinţa exprimată. Dacă majoritatea unei ţari îşi indică foarte clar o voinţă anume, atunci şi poliţia va acţiona la fel de clar. Cu cât indicaţia e mai difuză, cu atât şi comportamentul poliţiei este mai difuz.

Clara Vida