Pacienţii mor, medicii demisionează. Efectele perverse ale sistemului falimentar de sănătate din România

O comisie interministerială va lua marţi în discuţie sancţiunile date de Ministerul Sănătăţii Serviciului Judeţean de Ambulanţă (SJA) Vaslui, amendat cu 20.000 de lei pentru modul în care a gestionat cazul micuţei Alexandra  de doar patru ani care a murit la Spitalul din Huşi la 40 de minute de la internare, după ce i s-a administrat un antibiotic fără a fi testată alergologic.

Cazul a adus în prim-plan problemele majore cu care se confruntă sistemul de sănătate, deşi nu de puţine ori acestea au fost semnalate de cei care lucrează în domeniul urgenţelor, inclusiv de Gheorghe Chiş, preşedintele Federaţiei Ambulanţa.

„Noi am sesizat în nenumărate rânduri că sunt probleme cu primirea pacienţilor din cauza comodităţii unor doctori, care nu vor să vină în compartimentul de primiri urgenţe sau în camera de gardă pentru a prelua bolnavul, aşa cum prevede legea. Din păcate, problemele din sistem au fost scoase la iveală din nou de moartea unui copil nevinovat”, a explicat Gheorghe Chiş. 

Sindicalistul a precizat că amenda de 20.000 de lei pe care a primit-o SJA Vaslui, pe motiv că a dus-o pe micuţă direct pe compartimentul de pediatrie şi nu la unitatea de primiri urgenţe, cum prevedea legislaţia, nu este una justificată. Asta pentru că foarte multe spitale, cum este şi cel din Huşi, nu respectă legea.

Sesizări nebăgate în seamă

Mai exact, medicii de la Urgenţe refuzau să primească pacienţii pentru secţiile Obstetrică-Ginecologie şi Pediatrie, acuză ambulanţierii. Din această cauză micuţa de patru ani a murit cu zile în spitalul din Huşi, o gravidă de 29 de ani a născut în liftul spitalului, iar o alta a fost refuzată la internare deşi medicul de pe ambulanţă a anunţat că femeia a avut un episod de inconştienţă. Toate aceste nereguli au fost semnalate încă din septembrie, însă informaţiile au fost complet ignorate de cei de la Direcţia de Sănătate Publică Vaslui.

„DSP Vaslui a pus în vedere conducerii spitalului analizarea şi luarea, după caz, a măsurilor necesare privind aspectele semnalate de SAJ Vaslui. Precizăm că, în conformitate cu art. 76 din Ord. 1706 / 2007, serviciile de urgenţă prespitalicească vor preda pacienţii, după caz, asistentului de triaj sau unui medic de garda din cadrul UPU/CPU”, susţine Mihaela Vlada, directorul DSP Vaslui.

Cu toate acestea, preşedintele Federaţiei Ambulanţa spune că aceste prevederi nu se aplicau în Spitalul din Huşi.

„De ani de zile discutăm aceste probleme. Ambulanţele sunt reţinute la spital peste timpul pe care ar trebui să îl petreacă acolo şi nimeni nu aplică nicio sancţiune medicilor care sunt deranjaţi şi foarte supăraţi dacă sunt chemaţi în gardă pentru a vedea pacienţii. Nu este normal ca aşteptând la lift, să îţi moară pacientul pe targă doar pentru că unii doctori au mofturi”, arată Chiş.

„Ne ducem cu targa şi la radiologie, şi la RMN“

Situaţia din Moldova se regăseşte în majoritatea spitalelor din ţară. Nici chiar cele din Capitală nu fac excepţie, afirmă doctorul Cristian Grasu, preşedintele Asociaţiei Serviciilor de Ambulanţă.

„Sunt multe situaţii în care ambulanţa trebuie să rezolve probleme administrative, locale ale spitalului: că n-au brancardă, că n-au brancardieri, că n-au alte lucruri. Şi atunci, în interesul pacientului, începem să ne ducem cu targa şi la radiologie, şi la RMN, şi la computer tomograf, şi pe secţie. Suntem chemaţi să mai facem diverse manevre în camera de gardă a unor spitale pentru că le lipseşte specialistul. Sunt multe probleme de genul acesta, care duc la timpi pierduţi pentru noi”, explică Cristian Grasu, adăugând că sancţiunea primită de Ambulanţa Vaslui este „aberantă”.

Mai mult, el a declarat pentru „Adevărul” că i-a sfătuit de ambulanţierii din Vaslui să conteste amenda. „Oamenii de la Ambulanţa Vaslui au încercat să-şi facă treaba, au şi dovezi în sensul acesta. I-am sfătuit să facă o contestaţie şi Asociaţia Serviciilor de Ambulanţă din România o să susţină cu reprezentare în instanţă acţiunea lor”, a conchis medicul.

La rândul său, doctorul Horia Simu, şeful SJA Cluj, spune că ar trebui să existe caiete de proceduri în fiecare spital, pentru a înlesni activitatea personalului de pe ambulanţă în momentul în care aceştia aduc un pacient.

„Practic, dacă vine pacientul, o gravidă, trebuie să ştii pe cine să suni şi la ce cameră să suni. Aşa este în străinătate. Trebuie să fii mereu în aşteptare. În orice caz, niciun serviciu de ambulanţă din lume este perfect”, a precizat specialistul.

Pe de altă parte, Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor spune că spitalele îşi fac de cap. „Fiecare manager face ce îl taie capul, după cum îi dictează Consiliul Judeţean. La Spitalul din Huşi este o debandadă reală, internează pacienţii doar pentru a lua bani de la Casă şi ulterior sunt trimişi la spitale din Iaşi sau din Vaslui”, a spus Barbu.

Arafat: „Dacă nu se respectă, e normal să apară probleme”

Şi doctorul Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne, spune că regulile au fost clar încălcate de cadrele medicale de la Spitalul din Huşi.

„Să nu vrea cineva să coboare să consulte pacientul, acolo unde ai toate echipamentele şi să ceri ca pacientul să fie dus pe secţie, e o problemă foarte mare. Au fost spitale pe care le-am sancţionat pe acest motiv. Sunt multe situaţii în care avem medici de medicină generală cu competenţe în medicină de urgenţă”, a declarat Arafat.

Pediatrie fără medici specialişti

În acest moment, Huşiul nu mai are medic pediatru. Medicul neonatolog al spitalului a preluat coordonarea compartimentului de Pediatrie şi gărzile sunt acoperite de doi medici infecţionişti cu competenţe pe pediatrie şi doi pediatri navetişti, unul din Vaslui, celălalt din Iaşi.

„Până la remedierea situaţiei, am găsit cum să acoperim linia de gardă. Avem convenţie cu spitalul din Vaslui să preia toate cazurile mai deosebite. Cazul fetiţei este tragic şi ne dorim la fel ca toată lumea să aflăm ce s-a întâmplat”, a precizat dr. Lucia Rotaru, managerul spitalului huşean.

Nu doar Serviciul de Ambulanţă a fost amendat în urma unei anchete dispuse de Ministerul Sănătăţii, ci şi spitalul, care a primit o sancţiune usturătoare, de 25.000 de lei, pe motiv că nu are compartiment de urgenţe pentru Pediatrie.

De asemenea, trei medici au fost amendaţi cu sume cuprinse între 1.000 şi 2.000 de lei pentru proasta gestionare a cazului Alexandrei. După ce au fost sancţionaţi cu amenzi, medicii au demisionat sau au intrat în concedii medicale, iar acum întreaga activitate pediatrică din spital este complet blocată.

Spitalul morţii
    
Scandalul de la Spitalul din Huşi a izbucnit la doar câteva zile de la decesul Alexandrei, o fetiţă de 4 ani, din localitatea vasluiană Buneşti-Avereşti, care a fost diagnosticată la internare cu laringită acută, cu sindrom febril, şi a primit tratament cu antibiotic. Copila a murit la 40 de minute de la administrarea antibioticului, părinţii ei acuzând medicul de gardă că i-a administrat medicamentul fără a-i face înainte un test în urma căruia să se stabilească dacă este alergică la respectivul antibiotic.

Câteva săptămâni mai târziu, acelaşi spital revine în atenţia opiniei publice. Mai exact, pe 24 octombrie, doi bebeluşi gemeni, de 8 luni, din comuna vasluiană Berezeni, au fost aduşi de o ambulanţă la Spitalul Municipal Huşi. Preluaţi de medicii Compartimentului de Primire Urgenţe, micuţii au fost diagnosticaţi cu boală diareică acută şi sindrom de deshidratare acută. În stare gravă, unul dintre sugari a murit. „Cazul era extrem de grav, astfel încât medicul de la Primiri Urgenţe l-a chemat în ajutor şi pe specialistul pediatru, fiind făcute toate procedurile pentru salvarea copilului. Din păcate, în ciuda eforturilor medicilor, sugarul nu a mai putut fi salvat”, declara atunci managerul Spitalului Municipal Huşi, Lucia Rotaru.

După ce a fost stabilizat, bebeluşul supravieţuitor a fost transferat la Spitalul Judeţean de Urgenţă Vaslui, unde au fost trimişi şi fraţii lui mai mari. 

Ambulanţe fără medici, pacienţi morţi cu zile

O altă problemă a celor de la Ambulanţă este cea a deficitului de personal. Nu o dată s-a întâmplat ca pacienţii să moară cu zile din cauză că atunci când au avut nevoie le-au fost trimise ambulanţe fără medici.

Este şi cazul unui bărbat de 49 de ani din oraşul braşovean Victoria care anul trecut a decedat după ce ambulanţa chemată în toiul nopţii să-i acorde primul ajutor a fost însoţită doar de un asistent medical. Ovidiu Pasere se simţea foarte rău, iar soţia a sunat la 112, apelul fiind încadrat la risc maxim. Singurul medic care ar fi putut interveni plecase la un alt caz, la Braşov, iar asistentul, depăşit de situaţie, a chemat un alt echipaj, din Sibiu.

A doua ambulanţă a ajuns însă prea târziu. Soţia a reclamat decesul bărbatului la Ministerul Sănătăţii şi i s-a răspuns că intervenţia s-a făcut „cu respectarea prevederilor legale în materie“. Din acest motiv, femeia este decisă să recupereze toţi banii pe care soţul ei i-a plătit la Casa de Asigurări de Sănătate vreme de 28 de ani.

Un alt caz care a cutremurat opinia publică a fost cel al Elizei Băcănoiu, o tânără de 19 ani din localitatea argeşeană Teodoreşti, care a murit din cauza unui anevrism cerebral după ce ambulanţa trimisă să-i acorde primul ajutor a ajuns doar cu o asistentă. O altă maşină de salvare în care se afla şi medic a sosit la intervenţie când deja era prea târziu. Un caz asemănător s-a petrecut pe 1 septembrie 2014 la Mamaia. Un bărbat de 62 de ani din Vrancea a căzut pe plajă, iar ambulanţa trimisă la faţa locului nu avea medic.

Mai mult decât atât, asistenta medicală nu a intervenit mai multe minute, după ce a fost convinsă de trecători că bărbatul este deja mort. Abia ulterior a solicitat o nouă ambulanţă, al cărei echipaj complet a reuşit să resusciteze pacientul, dar acesta a murit ulterior la spital.

Ping-pong cu pacienţi între spitale

În iulie 2014, un pacient a murit, după ce a fost plimbat cu ambulanţa câteva ore între spitalele din Buzău, fără a fi consultat sau internat de medici.  Pacientul fusese externat de la Spitalul orăşenesc Bârlad de unde medicii au recomandat îngrijiri paliative, care nu puteau fi acordate decât într-un spital. Bărbatul a fost dus, pe rând, pe la Unitatea de Primire Urgenţe a Spitalului Judeţean, la secţia Oncologie a aceleiaşi unităţi şi la Spitalul Săpoca, fără ca vreuna dintre unităţile medicale să accepte să-l interneze.

În august 2014, un copil a fost adus de urgenţă, cu dureri mari, la Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Judeţean Zalău. Asistenta de serviciu ar fi refuzat să cheme medicul de gardă şi i-a trimis pe părinţi şi pe copil la Centrul de Permanenţă. După ce a consultat copilul, medicul de la Permanenţă i-a îndrumat înapoi la Urgenţă, considerând cazul grav.

Numai că asistenta de la Urgenţă ar fi refuzat din nou să preia copilul, pe motiv că aşa i-ar fi spus medicul de gardă.În septembrie 2014, un alt copil de 11 luni, din Piteşti, a fost plimbat între spitale, medicii refuzând internarea. Părinţii au adus copilul, care avea febră mare, la Spitalul Judeţean Piteşti, unde medicul de gardă a stabilit diagnosticul otită şi i-a redirecţionat către Spitalul de Pediatrie. Numai că aici au fost trimişi înapoi la Judeţean.

„Moartea domnului Lăzărescu” la Slatina

Unul dintre cele mai revoltătoare cazuri s-a petrecut în ianuarie 2009. Un bolnav de 62 de ani care a fost plimbat aproape patru ore între secţiile a două spitale din Slatina a murit, fără ca vreun medic să îi acorde tratamentul necesar.

Omul a fost dus iniţial cu ambulanţa la Unitatea de Primire Urgenţe (UPU) a Spitalului Judeţean Olt, unde a fost diagnosticat cu „subnutriţie grad 2-3“. De aici, pacientul a fost trimis la Secţia de boli interne a unităţii medicale. Aici, medicul a constatat că pacientul nu are asigurare şi l-a retrimis la unitatea de primiri urgenţe. Ulterior, bolnavul a fost trimis din nou la Boli Interne, după care la Spitalul de boli cronice. Ambulanţierii au dus bolnavul la acest spital, unde nu a găsit niciun medic. Echipajul de pe ambulanţă s-a întors cu pacientul la UPU, unde a decedat la scurt timp.