Nicușor Dan reduce cu 20% bugetul Administrației Prezidențiale. Ce spune despre creșterea TVA și ce face cu banii din donații
0Nicușor Dan susținut, luni, o conferință de presă în care a răspuns la toate întrebările presei. Președintele a vorbit despre măsurile de austeritate, subliniind importanța stabilității guvernamentale și necesitatea unor reforme concrete.
Discursul președintelui:
„Așa cum am spus, o să facem regula conferinței de presă, în care o să spun preocupările curente ale Administrației și mai ales o să răspund la toate întrebările dumneavoastră, n-o să aveți limite de întrebări. Patru puncte de la mine înainte de întrebări.
În primul rând, pe măsurile fiscale câteva chestiuni. Vreau să transmit românilor că este o chestiune provizorie, că România are potențial economic. Așa cum am spus de mai multe ori, la sfârșitul 2026, dacă nu facem greșeli, vom intra în OCDE și, în felul acesta, România va fi interesantă pentru investitori străini. De asemenea, economia românească are un potențial de dezvoltare imediat ce vom trece peste această scurtă perioadă de redresare.
Al doilea lucru, vreau să asigur investitorii și piețele financiare că suntem oameni serioși, am promis că facem reforme, le vom face, pentru ca situația financiară a României să se redreseze.
Apoi, în momentul în care o să vină rectificarea bugetară pentru 2025, și Administrația Prezidențială va propune o reducere cu 20% a bugetului propriu, pentru a participa la acest efort colectiv.
Cred că, și am primit des această întrebare - de ce nu s-a început cu măsuri de corecție, acele măsuri de corecție a privilegiilor înainte de măsuri care să afecteze toată lumea - răspunsul este că - și mi se pare că nu a fost suficient de bine explicat în spațiul public - răspunsul este că a fost o presiune a timpului pentru piețele financiare care au fost expuse ani de zile la promisiuni neonorate ale României de a reduce cheltuielile. Singurul răspuns care era credibil pentru ei, sub presiunea timpului, a fost că vor crește veniturile. Însă, pe chestiunea TVA, de care sunt sigur că sunteți interesați, angajamentul Guvernului, în momentul în care el a fost investit, a fost că TVA nu va crește și că vom avea o reevaluare la începutul lunii octombrie, înainte de evaluarea Comisiei din 15 octombrie, și vom vedea în acel moment dacă măsurile sunt suficiente sau nu. Pentru ca România să poată să treacă de această perioadă fără majorarea TVA, erau nevoie și erau absolut realizabile un set de măsuri, discuții, cu Comisia, cu agențiile de rating, și această măsură putea să nu fie luată la acest moment.
O chestiune importantă, pentru că vom vorbi în setul al doilea de măsuri de pensiile speciale ale magistraților. Aici sunt de spus câteva lucruri. În primul rând, că a fost o greșeală uriașă a politicului în momentul în care pensia a ajuns să fie mai mare decât salariul. Și atunci, evident că, în momentul în care într-o meserie pensia este mai mare decât salariul, stimulezi oamenii să iasă din sistem. Asta a fost prima greșeală. A doua greșeală a clasei politice față de magistrați a fost că, în ultimii ani, față de situația, evident, nepotrivită care a fost creată, au fost mesaje heirupiste care au făcut ca din zona de magistrați și procurori foarte mulți să iasă la pensie și în felul ăsta, tocmai pentru că nu era ceva previzibil și, în felul ăsta, din păcate, prin pierderea unor profesioniști, calitatea actului de justiție a scăzut în România. Acum, mesajul care este important, care este foarte ferm: în legea magistraților, în acest moment, există o prevedere tranzitorie care spune că persoanele care îndeplinesc condiția de pensionare, la acest moment, își păstrează drepturile pe care legea le prevede la acest moment, în ipoteza în care vor ieși la pensie mai târziu. Și ceea ce vreau să transmit foarte ferm este că această prevedere tranzitorie va rămâne în modificarea legii magistraților, adică mesajul meu este că toți cei care îndeplinesc vârsta de pensionare în acest moment nu trebuie să se precipite să iasă din sistem, pentru că această prevedere va rămâne în vigoare și asta este în folosul sistemului de justiție din România.
În ceea ce privește activitatea externă, vreau să vă dau niște date importante pentru luna iulie. 16 iulie este momentul în care Comisia Europeană va publica proiectul Cadrului Financiar Multianual, adică fondurile europene 2028-2034. Din acel moment, va începe o foarte lungă dezbatere între Comisie, Parlament și statele membre pe cum vor arăta fondurile europene pentru 2028-2034. 18 iulie, vinerea aceasta, vom face o vizită oficială în Germania, unde voi avea întâlniri cu Președintele Steinmeier și cu Cancelarul Merz, și cu oameni de afaceri reprezentativi din Germania. 25-26 iulie, vizită oficială în Austria, unde mă voi întâlni cu Președintele Van der Bellen și cu cancelarul Stocker. De asemenea, voi participa la un forum al oamenilor de afaceri. 29 iulie este momentul până la care România trebuie să transmită Comisiei Europene schița de proiecte pe care dorește să le finanțeze din programul SAFE, programul de înarmare, de pregătire cu echipament militar al Uniunii Europene, pentru care, după cum știți, sunt împrumuturi în valoare totală de 150 miliarde de euro la condiții de împrumut foarte bune.
Este foarte important - și de asta am menționat și întâlnirea cu oamenii de afaceri și participarea din Germania și forumul de afaceri din Austria - este foarte important ca dimensiunea economică din relațiile noastre externe să fie dezvoltată.
Din păcate, în acest moment, componenta economică a activității noastre externe este extrem, extrem de slabă, și am vorbit de mai multe ori cu doamna ministru despre cum putem să remediem această componentă.
Și, pentru că a fost o discuție în spațiul public despre cheltuielile pe care le-am făcut în campanie și în precampanie, atât în alegerile locale din București, cât și în alegerile prezidențiale, am venit în fața dumneavoastră cu o situație, și asta spune după cum urmează.
În precampania din alegerile locale din 2024 - o să vă dau această hârtie cu datele exacte - în precampania din 2024 pentru alegerile locale, am avut donații de 1.750.000 de lei și cheltuieli de 1.600.000 de lei, deci diferența dintre donațiile pe care le-am primit și cheltuielile pe care le-am făcut - 145.000 de lei. Dintre donatori, Măriuca și Florin Talpeș - 660.000 de lei, Bogdan Micu - 250.000 de lei, astea sunt sumele mai mari de 5.000 de euro, și 3.179 donații online de la 2.954 de donatori care au donat prin platformă, suma strânsă a fost de 843.000 de lei. Asta a fost precampania, unde, după cum știți, cheltuielile nu sunt rambursate de stat.
În campania din 2024 pentru alegeri locale, am cheltuit 660.000 de lei, care e suma maximă prevăzută de lege, pentru care m-am împrumutat de 480.000 de lei, și suma de 660.000 mi-a fost rambursată de Autoritatea Electorală, și eu am rambursat aceste împrumuturi, care au venit de la o bancă și de la 3 persoane fizice pe care le aveți în hârtie.
În precampania prezidențială din 2025, donațiile au fost de 9.500.000 de lei, cheltuielile au fost de 7.000.000 de lei, deci rezultă o diferență de 2.500.000 de lei, donații totale, mai puțin decât cheltuielile pe care noi le-am făcut în precampanie. Donații online mai puțin de 5.000 de euro au fost 18.700 de donații de la 15.800 de donatori unici, iar suma strânsă a fost de 6.500.000 de lei.
A fost o întrebare în timpul campaniei, cine au fost persoanele care au donat sume mai mari? Cinci persoane: Măriuca și Florin Talpeș - 810.000 de lei, Dan Ostahie - 810.000 de lei, asta era suma maximă pe care o persoană fizică putea să o doneze, Aurel Iancu - 500.000 de lei, Ana Maria Mihai - 250.000 de mii de lei, și o persoană care a donat 485.000 de lei și care a dorit să rămână confidențială, evident că informația este la autoritățile statului despre cine e respectiva persoană.
Iar pentru campanie, cele 30 de zile plus cele două săptămâni, turul doi, pentru alegerile prezidențiale: cheltuielile pe care le-am făcut în turul întâi, 20,5 de milioane de lei, pentru care am solicitat rambursare de la Autoritatea Electorală. Pentru asta, m-am împrumutat cu 20.200.000 de lei de la 111 persoane. Cheltuielile totale din turul doi, 40,5 milioane - asta era limita legală - pentru care m-am împrumutat cu 38,5 milioane de la 239 de persoane.
O să vă pun la dispoziție 4 materiale, în primul rând, un tabel Excel cu cele 3.300 de donații din alegerile locale. Acolo, persoanele care au donat au avut posibilitatea fie să-și lase numele, fie să spună că vor să rămână confidențiale - deci o să aveți acest tabel; o să aveți, de asemenea, tabelul cu cele 19.000 de donații din alegerile prezidențiale. La fel, a existat un câmp în care persoanele puteau să opteze să își spună numele sau să rămână confidențial. Și, de asemenea, un tabel cu cele 350 de persoane care m-au împrumutat pentru campania pentru alegerile prezidențiale. Pentru ei, pentru că împrumuturile astea s-au făcut la notar, ulterior le-am scris e-mail-uri tuturor și am întrebat cine vrea să le publicăm numele, cine vrea să rămână confidențial, și o să vedeți, aproape jumătate și-au publicat numele și o să-l aveți. Și, de asemenea, declarația de avere o să o punem, așa cum am spus, pe site-ul Președinției, pentru că așa spune legea. Ea e mai incompletă decât documentele pe care o să vi le dau, în sensul că prevede numai împrumuturile pentru anul ăsta și donațiile pentru anul trecut”.
Nicușor Dan răspunde întrebărilor puse de jurnaliști
Au trecut 742 de zile de când SRI nu are un director civil numit. Când ne putem aștepta la o numire? Veți lăsa în continuare la conducere persoane care au stat mult timp, cum ar fi directorul SPP, Radu Pahonțu?
Pentru SRI, vom vedea când vom avea sesiuni parlamentare. Eu fac propuneri, Parlamentul trebuie să voteze.
PSD iese de la guvernare, iar Ilie Bolojan pierde sprijinul social-democraților. Ați fi dispus să-l numiți pe Ilie Bolojan premier?
Este absolut lăudabil că fiecare dintre partidele pro-occidentale și-a asumat participarea la guvernare. Mulțumesc partidelor care au intrat în coaliție și îmi doresc ca aceasta să dureze cât mai mult.
Mulți români s-au întrebat de ce nu ați participat la summitul de la Roma
Acolo au participat ministrul de Externe și șeful Cancelariei, care coordonează intențiile administrative ale statului român în ceea ce privește reconstrucția. La Roma a fost o întâlnire a coaliției de voință, la care am participat online.
În campanie ați spus că nu veți accepta creșterea TVA. În pachetul de măsuri este așteptată o majorare a TVA
În luna pe care am avut-o înainte de numirea prim-ministrului, am analizat foarte multe date financiare și, în cunoștință de cauză, am avut această discuție cu coaliția și premierul. Asta a fost înțelegerea la momentul formării guvernului. Pentru ca ajustările să se facă fără majorarea TVA la peste 19%, era nevoie de un complex de măsuri care trebuiau adoptate. Din momentul în care am numit guvernul cu această condiție, toate măsurile au intrat în atribuțiile guvernului.
Cum răspundeți criticilor potrivit cărora pachetul de măsuri afectează clasa de mijloc?
Discuția e complexă, dar ne aflam într-o situație în care acest plan de măsuri trebuia să fie credibil pentru Comisia Europeană și agențiile de rating. Semnalele de la acestea au fost: „Nu mai credem”. A fost necesară majorarea unor venituri pentru care acești parteneri să poată estima o reducere a deficitului în luna următoare aplicării măsurilor.
Până când are Bolojan un cec în alb pentru a lăsa deficitul bugetar să crească?
Este un guvern care are susținerea parlamentară, iar atât timp cât această coaliție va funcționa, măsurile merg înainte.
Alegeri pentru Capitală în această toamnă?
Cred că da.
Despre acuzațiile CSM de tergiversare a numirilor și pensionările magistraților
Cred că și-au ales greșit persoana împotriva căreia să iasă cu un comunicat de presă. Eu sunt unul dintre politicienii care a fost des în instanță, care înțelege că sunt mulți magistrați care lucrează și sâmbăta, și duminica, care înțelege că volumul de muncă este peste puterile unei singure persoane și că acest oprobiu public la adresa magistraților face rău democrației din România. Sunt în jur de 40-50 de cereri de pensionare. Când m-am uitat la ele, am observat că sunt incomplete – era doar o rezoluție, dar nu și toate actele transmise de la instanțe sau de la parchete. Dosarele au venit complete abia după ce au fost verificate de colegii mei. Nu este un război, ci o chestiune administrativă.
Despre contestarea la CCR a legii privind xenofobia și antisemitismul
În primul rând, trebuie să lămuresc o chestiune de procedură: este o obligație constituțională a președintelui ca, pentru orice lege votată de camera decizională din Parlament, în termen de 20 de zile, fie să o promulge, fie să o trimită la Curtea Constituțională, fie să o retrimită Parlamentului. Până acum, am promulgat 40–50 de legi. Pe aceasta am trimis-o la CCR; iar pe cea privind Codul Rutier am retrimis-o Parlamentului. Vreau să întreb Parchetul: ce s-a întâmplat cu zecile sau sutele de amenințări primite de jurnaliști în lunile noiembrie-decembrie 2024? Ce s-a întâmplat cu amenințările la adresa domnului Vexler, atunci când legea a fost introdusă în circuitul parlamentar? Dacă ne uităm la conținutul legii, sunt chestiuni neclare. În Făgăraș există o asociație care se ocupă de protejarea memoriei rezistenței anticomuniste din Munții Făgăraș. Printre membrii săi sunt persoane care au făcut parte din mișcarea legionară. Are această organizație caracter legionar? Legea nu precizează. Trebuie să facă acești membri pușcărie? Mi se pare legitim să promovezi memoria rezistenței anticomuniste din Munții Făgăraș. Avem nevoie de o lege care să condamne manifestările homofobe, antisemite sau de altă natură extremistă, dar ea trebuie să fie foarte clară, astfel încât să nu lase loc de interpretări.
După stabilizarea și redresarea economiei, e posibil să reveniți asupra unor măsuri contestate?
Hai să ne uităm la sporuri. Sunt vreo 200 de sporuri care au fost acordate prin lege, unele sunt sau nu incluse în salariu, au fost acordate anumitor categorii profesionale. Nu se putea face o analiză în aceste zile pe cele peste 200 de sporuri și să se facă proiecte de modificare a acestor acte normative. România are nevoie și partidele din coaliție au fost de acord, de o lege a salarizării care să fie foarte nuanțată pe categoriile profesionale și să dispară sporurile. Sporurile să fie incluse în salariu prin noua lege a salarizării unitare, însă ne trebuie un an jumătate pentru această lege. Într-un an și jumătate am putea avea o serie de măsuri relaxate asupra taxării și impozitării.
Considerați că PSD practică un șantaj?
Eu sunt foarte mulțumit că toate cele 4 partide și minoritățile naționale au înțeles imperativul pentru România. Într-o coaliție cu 4 partide obligată să ia măsuri nepopulare, tot timpul vom avea discuții și interne și externe. Această coaliție funcționează și asta e important pentru România.
Despre judecătorii CCR care au vrut să se „premieze” singuri
Așa cum am spus mai devreme, noi ca societate plătim pentru niște legi extrem de proaste date de-a lungul anilor. Este o discuție între CCR și Parlament privind bugetul care poate fi modificat și guvern-parlament. Eu sunt spectator.
Despre pachetul de reformă a pensiilor speciale, blocat la CCR
Nu e vorba doar de Curtea Constituțională, ci și de calitatea legii. Dacă, în urmă cu zece ani, ai afirmat total nejustificat că un judecător are o pensie mai mare decât salariul, iar acum vii cu o lege care impune o pensie mai mică decât salariul, această prevedere poate fi considerată neconstituțională. Atunci când legiferezi, e bine să o faci gândindu-te și la implicațiile pe termen lung — chiar și peste 20 de ani.
Își va reduce președintele indemnizația cu 20%?
Am făcut o analiză la Administrația Prezidențială și putem reduce bugetul instituției cu 20%, adică aproximativ 20 de milioane de lei, ceea ce e mult mai mult decât aș fi putut eu să contribui cu 2.000 de lei.
Ați avut o înțelegere cu Guvernul să nu majoreze TVA. Cum ați caracteriza relația dvs. cu Guvernul și cu premierul Ilie Bolojan? Aveți încredere că aceste înțelegeri vor fi respectate?
În această perioadă voi participa mult mai puțin la discuțiile politice, cel puțin până la formarea noului Guvern. Totuși, am fost foarte atent la subiectul magistraților, pentru că nu este o profesie ca oricare alta. De calitatea actului de justiție depind foarte multe lucruri. În contextul acestui „război” împotriva magistraților, am văzut mulți profesioniști părăsind sistemul. Mă interesează în mod deosebit cum se va finaliza discuția privind pensiile speciale. Suntem în politică pentru a acționa în interesul național. Atât coaliția majoritară, cât și Guvernul, iar eu ca președinte, avem obligația să scoatem România din acest moment dificil. Din partea mea va exista toată deschiderea pentru colaborare.
Aveți un armistițiu cu SPP în privința locuinței, până la finalizarea anului școlar?
Da, acest termen s-a prelungit cu încă o lună sau două. Între timp, căutăm mai multe alternative.
Care este planul dvs. dacă PSD iese de la guvernare?
Interesul nostru este ca România să depășească actuala situație financiară cu un guvern stabil. Obiectivul este ca această coaliție să funcționeze până când vom trece de acest obstacol major.
Relațiile cu SUA nu sunt cele mai bune. Veți schimba ambasadorul?
Vom face o evaluare a întregului corp diplomatic. Problemele cele mai mari le vedem la atașații comerciali, unde suferința este mai accentuată. În ceea ce privește relația cu SUA, cred că ne aflăm într-un moment de normalitate, comparativ cu tensiunile de acum 6-7 luni. Evaluarea va acoperi toate pozițiile pe care România le are în reprezentarea externă.
La ce greșeli vă referiți când ați vorbit despre aderarea la OCDE?
În cadrul discuțiilor avute cu partidele înainte de formarea Guvernului, am agreat ca țintele din PNRR și jaloanele OCDE să facă parte din programul de guvernare. Sunt foarte optimist că toată lumea a înțeles acest angajament și cred că vom reuși să bifăm toate jaloanele asumate.
Poziția României privind reconstrucția Ucrainei
România are câteva avantaje clare. Unul este proximitatea geografică, iar altul este faptul că, în perioada războiului, au existat deja fluxuri logistice — militare, umanitare și comerciale — în care au fost implicate firme românești. Acestea sunt pregătite să continue imediat ce va începe procesul de reconstrucție. Din păcate, în ceea ce privește cartografierea și sprijinirea companiilor românești care ar putea participa la reconstrucție, nu stăm deloc bine.
De la preluarea mandatului ați făcut o singură numire: Radu Burnete în funcția de consilier prezidențial. În rest, ați păstrat consilieri din echipele lui Klaus Iohannis sau Ilie Bolojan. Când veți numi noi consilieri?
Este o analiză în curs, care va mai dura o lună sau două. Există persoane interesate să se alăture echipei, dar vreau să fac alegeri bine fundamentate.
În privința numirii directorului SRI, veți ține cont de propunerile partidelor?
Numirea este atributul președintelui. Nu-mi doresc să facem jocuri politice care să ducă la respingerea propunerii în Parlament.
Ce se va întâmpla cu banii din donații rămași după precampanie și campanie?
Pentru 2024, AEP mi-a rambursat integral cheltuielile. Mai există cereri de rambursare depuse, în valoare totală de aproximativ 61 de milioane de lei. După această rambursare, vor rămâne în jur de 2,5 milioane de lei. Evident că mă voi consulta cu susținătorii mei. Îmi doresc ca acești bani să fie direcționați către o cauză civică. Zona socială a progresat semnificativ în ultimii ani și este o alegere emoțională să aloci fonduri acolo. Însă cred că trebuie să întărim și societatea civilă.
Doamna Oana Țoiu, înainte de a fi ministru, i-a numit pe Donald Trump și JD Vance „bătăuși” după întâlnirea cu Zelenski. Cum comentați?
A avut recent o discuție foarte cordială cu domnul Marco Rubio, ceea ce consider că este un semn pozitiv.
Viktor Orbán a declarat că își dorește o întâlnire bilaterală cu dvs. Ce răspundeți?
Desigur, sunt deschis. Ne-am intersectat atât în cadrul NATO, cât și în Consiliul European. Vom avea această discuție.
Ați spus că v-ați dori ca viitorul director SRI să fie cineva din societatea civilă, cu experiență. Aveți nume în vedere?
Am avut această discuție cu partidele înainte de formarea Guvernului. Am în vedere câteva persoane, așa cum am avut și în cazul numirii la CCR. Sunt încă în procesul de analiză.
Intenționați să vă implicați în proiecte de asumare a trecutului comunist?
România nu a făcut suficient pentru a explica, într-un limbaj accesibil și conectat cu publicul, ce a însemnat regimul comunist. Este un efort pe care trebuie să-l asumăm. Un institut cu sediul la București este absolut necesar. Am avut deja discuții inclusiv la Primărie — consider că cel mai mare muzeu al comunismului trebuie să fie în Capitală.
Care este opinia dvs. privind cumulul pensiei cu salariul?
Nu am încă o opinie formată. Este o temă care are atât o componentă juridică — legată de constituționalitate — cât și una economică. Nu am analizat-o în profunzime, dar îmi asum să revin cu o poziție după ce voi consulta toate argumentele pro și contra.
Bugetul Administrației Prezidențiale va fi redus cu 20%. Se va reduce și salariul președintelui?
Deocamdată nu există o astfel de intenție.
Cum credeți că vor trece cei defavorizați peste această perioadă?
România a fost obligată să ia o serie de măsuri într-un timp scurt, iar impactul acestora nu a fost uniform distribuit în societate. Există diferite forme de sprijin pentru persoanele vulnerabile, însă ele nu sunt bine coordonate între ele. Ce cred că trebuie să facem în perioada următoare este o analiză serioasă asupra ajutoarelor sociale. În prezent, sunt măsuri disparate, iar ministerele implicate nu comunică eficient între ele. Nu este o situație fericită pentru nimeni în acest moment.
Ce părere aveți despre faptul că un artist român a adus injurii la adresa țării, în cadrul unui festival recent?
Nu cred că astfel de manifestări ar trebui sancționate legal. În schimb, statul român trebuie să acționeze în mod coerent pentru a câștiga respectul propriilor cetățeni. Respectul se câștigă prin acțiuni concrete, nu prin forță.
În contextul în care Europa are nevoie de o industrie de apărare competitivă, România încearcă să se implice. Totuși, parteneri germani au semnalat blocaje, iar platforma de producție de la Mediaș este împărțită între investitori controversați, unii cu legături cu Federația Rusă. Cum vedeți această situație?
Cunoaștem cu toții birocrația românească. Dar domeniul apărării a devenit o prioritate. Dincolo de efortul general de reformă și eficientizare a aparatului de stat, sectorul securității naționale trebuie prioritizat. Orice măsură care dinamizează acest domeniu are sprijinul meu.
În cazul incidentului de la Cernăuți a existat un demers pentru a sprijini comunitatea românească din partea statului?
Probabil că la nivelul Ministerului de Externe au fost făcuți pași. Din partea Administrației Prezidențiale, nu a existat încă o intervenție directă.
Sunt deja 30 de cazuri de femicid raportate. În calitate de președinte, ce puteți face pentru a opri acest fenomen?
Este și o problemă ce ține de activitatea Ministerului Public. Din ce am văzut, fără să am încă o analiză completă, multe cazuri implică recidiviști. Statul român nu a demonstrat suficientă fermitate pentru a descuraja astfel de comportamente. Legile nu sunt aplicate ferm sau sunt aplicate cu întârziere, iar asta creează un sentiment de impunitate. Nu am ajuns încă la o analiză temeinică a activității Parchetului, dar atunci când o vom face, această problemă va fi tratată cu toată seriozitatea. E vorba despre o mentalitate legată de condiția femeii și despre o slăbiciune gravă a statului.
Ați promis că nu veți crește TVA. Vă așteptați să pierdeți încrederea publicului?
Ca politician, ești constant evaluat de oameni. Sper să le păstrez încrederea. Consider că promisiunea a fost una corectă, iar analiza pe care am făcut-o ulterior a confirmat-o.
Despre rocada premierilor: Protocolul nu prevede un nume specific
Există un acord în coaliție conform căruia, în primăvara anului 2027, va avea loc o nouă rotație la guvernare — Ilie Bolojan va pleca, iar PSD va desemna premierul. Cum credeți că vor percepe această mutare cei 6 milioane de români care v-au votat?
Am încercat să explic acest lucru. În politică, deciziile trebuie luate în funcție de interesul public din acel moment. Imperativul pentru România, în relația cu piețele internaționale și în contextul crizei economice, a fost să avem un guvern stabil. Mă bucur că cele patru partide din coaliție, împreună cu reprezentanții minorităților, au înțeles acest lucru.
Dacă Sorin Grindeanu va deveni președintele PSD și va fi propus pentru funcția de premier, îl veți accepta?
Protocolul coaliției prevede o rotație în 2027, dar nu include un nume specific. Se precizează doar că premierul va fi din partea PSD.
Ați fost în stradă, în 2017, protestând împotriva lui Grindeanu?
Da, am fost, există înregistrări care atestă acest lucru. Dar suntem în politică și suntem guvernați de legea majorității. Există un echilibru între președinte, Parlament și Guvern. Suntem într-un moment în care România nu își permite alegeri anticipate și vom lucra cu majoritățile actuale.
La congresul USR, Dominic Fritz a declarat că va schimba un ministru fără să clipească, dacă veți cere
În prezent, sunt trei miniștri din partea USR, cu care sunt obligat să am o relație strânsă. Sunt oameni cu care am lucrat anterior și cu care am o relație foarte bună. Sunt multe aspecte tehnice în activitatea lor și menținem un contact constant. Am încredere în toți cei trei.
Statele Unite iau în calcul sprijinirea mai intensă a Ucrainei. Există discuții ca România, prin MApN, să își intensifice sprijinul?
România oferă deja sprijin, inclusiv echipamente, iar acest lucru se face pentru că este în interesul propriei noastre securități. Nimeni nu își dorește un vecin care se numește Rusia. În cadrul programului SAFE, despre care am vorbit, vor exista componente de colaborare cu Ucraina. Avem un termen-limită: 29 iulie. Ulterior, Comisia Europeană are propriul termen, 15 august, iar până în octombrie trebuie să prezentăm proiecte mai bine definite. Multe dintre aceste detalii nu sunt publice, fiind clasificate militar.
Cele două legi ale apărării, privind pregătirea populației și apărarea națională, au fost discutate în CSAT?
Nu, nu au fost discutate în ultima ședință a CSAT.
Ați declarat anterior că justiția și lupta anticorupție vor fi priorități. Sunteți mulțumit de actuala conducere a DNA și a Parchetului General?
Nu sunt mulțumit. Din punctul meu de vedere, lipsește un management care să prioritizeze activitatea parchetelor în funcție de tipurile de infracțiuni și să aloce resursele corespunzător. Ambii procurori-șefi mai au șase-șapte luni de mandat, iar în momentul desemnării noilor conducători, vom face o analiză foarte serioasă. După formarea guvernului, am început deja discuții în zona justiției.
Despre măsurile de austeritate și exemplul cu „pizza bugetară”: PSD – 30 de milioane de euro, PNL – 25 de milioane, USR – 15 milioane din subvenții. În total, s-au decontat 200 de milioane de euro.
Cred că este bine ca statul român să finanțeze campaniile electorale. Putem discuta despre sume, despre plafonul de 3%, dar fără această lege, eu nu aș fi avut niciodată 60 de milioane de lei pentru a participa în mod valid la alegeri. E o măsură bună: evită ca partidele să depindă de diverse grupuri de interese sau servicii, cum s-a întâmplat mult timp în trecut. În ceea ce privește subvențiile, susțin o reducere și sper ca pachetul de măsuri să includă această modificare. Dacă ne uităm la politica românească de dinaintea legii finanțării, vom vedea cum veneau sacoșe de bani la partide. Presiunea pe conducerea centrală era mare, iar liderii erau forțați să facă numiri în funcție de interesele locale. Legea a redus banii negri și a întărit structura de conducere, deși a existat un efect negativ – influențarea mass-mediei prin achiziția de trusturi.
Despre introducerea evaziunii fiscale în strategia de securitate
Pentru clarificare: și corupția, și marea evaziune fiscală sunt deja incluse. Ce s-a întâmplat în CSAT a fost că SRI a venit cu un punct de vedere și un set de măsuri concrete pentru instituții. Informatizarea ANAF este una dintre prioritățile acestei strategii.
Când va scădea evaziunea fiscală?
Nu am fost mereu un aliat al partidelor aflate la guvernare, dar dacă ne uităm la graficele privind veniturile, vedem că în 2024 colectarea a crescut cu 60-70 de miliarde de lei. Așadar, s-au făcut progrese.
Din ce faceți economii la Administrația Prezidențială?
Am redus cheltuielile pentru deplasări externe, în zona de investiții, la servicii, bunuri și reparații.
De ce nu ați așteptat o decizie a CCR cu privire la această lege?
Constituția mă obligă să mă pronunț în termen de 20 de zile, iar termenul s-a împlinit joi, când am depus contestația. În opinia mea, argumentele pe care le-am invocat sunt solide. Sunt două lucruri de subliniat: am fost sincer când am spus că vreau să fiu un președinte pentru toți românii și am tratat cu seriozitate și petițiile primite de la oameni care nu m-au votat. Președintele are datoria de a acționa atunci când consideră că o lege încalcă Constituția.
Nicuşor Dan a anunţat organizarea conferinţei de presă sâmbătă, la Congresul PNL.
La plecarea de la eveniment, el a fost întrebat de ce la începutul mandatului făcea constant declaraţii şi dacă va exista o comunicare şi în perioada următoare, scrie News.ro.
„La începtul mandatului colegii dumneavoastră mă aşteptau la poartă ceea ce nu era... Luni la ora 10 facem o conferinţă şi o să răspund la absolut toate întrebările”, a afirmat Nicuşor Dan.
Preşedintele Nicuşor Dan nu a avut încă nicio reacţie la măsurile economice pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament, care includ şi creşterea TVA, despre care preşedintele a dat asigurări în campania electorală că nu va creşte.
Preşedintele este aşteptat să îşi motiveze decizia de a nu semna încă zeci de decrete de pensionare ale magistraţilor.
Nicuşor Dan ar mai putea vorbi despre numirea şefilor serviciilor secrete.
Se încarcă comentariile...
