Mutarea prin care NATO va putea ajuta urgent România, fără a sta la mâna Turciei. „E esențial fiindcă ocolește strâmtorile”

România, Bulgaria și Grecia au bătut palma și vor crea un coridor militar și comercial, prin intermediul căruia NATO va putea transporta trupe și tehnică militară mult mai ușor, mai ales în cazul unui conflict cu Rusia. Experții consultați de „Adevărul” consideră că prin aceasta rolul Turciei în zonă va fi diminuat. Totuși, România și Bulgaria vor trebui în continuare să lucreze cu Ankara, pentru a asigura și un culoar maritim și o grupare navală a NATO în Marea Neagră. 

Militarii NATO vor ajunge mai ușor în România și în locurile esențiale. FOTO AFP

România, Bulgaria și Grecia au semnat, joi, 11 iulie, un acord referitor la interconectarea a patru porturi și a infrastructurii și rețelelor aferente, ca parte a unui coridor militar. Aparent ar putea surprinde faptul că Turcia, țară care de asemenea este membru NATO cu drepturi depline, nu este parte a acestui acord. Publicația elenă Kathimerini, citată de G4Media, scrie că acest coridor militar va străbate flancul estic al NATO, iar Grecia și în special porturile Salonic și Alexandroupoli vor avea un rol sporit. Grecii de la Enikos notează că Turcia este deranjată de acest acord fiindcă ar diminua rolul său geostrategic. În schimb, NATO este interesată de acest proiect, pentru că prin noua infrastructură creată de-a lungul acestui coridor militar va putea transporta trupe și tehnică militară indiferent de acceptul Turciei de a traversa pe Bosfor și Dardanele.

În același timp, Bulgaria intenționează să investească 3 miliarde de euro într-o autostradă care, conform proiectului, ar lega Varna de Constanța, în Nord, respectiv de portul elen Alexandroupolis, în Sud În paralel, cele trei localități ar urma să fie legate și printr-o magistrală feroviară, care ar avea o importanță strategică pentru NATO.

„Adevărul” a discutat despre aceste proiecte cu politologul Dragoș Mateescu, de la Institutul Diplomatic Român, expert în politica externă a Turciei, și cu generalul (r) Virgil Bălăceanu, care a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles, pentru o perspectivă mai largă din punct de vedere militar.

Flancul estic are nevoie de mai multe coridoare

„Întotdeauna când există mai multe coridoare, inclusiv culoare de mobilitate militară de rezervă, iar acest coridor este foarte important. El devine chiar esențial fiindcă ocolește strâmtorile, ținând seama de condiționările și restricțiile pe care le-a impus Turcia. Pentru că, să nu uităm, culoarul de mobilitate de vest-est implică Ungaria, țară care de multe ori are o poziție care poate lua pe toată lumea prin surprindere și nu știm ce decizii ale NATO ar putea bloca. Așa că trebuie să luăm în calcul și asemenea situații. Ca atare să nu uităm că dezvoltăm cea mai mare bază militară din Europa, în Dobrogea, la Mihail Kogălniceanu, iar pe de altă parte acest coridor este și un culoar facil pentru că ocolește obstacole cum ar fi Dunărea. Noi trebuie să luăm în calcul că în condiții de criză trecerile permanente pot să reprezinte puncte vulnerabile”, spune generalul, care în prezent este președinte al Asociației Ofițerilor Români în Rezervă.

În paralel, rolul acestui coridor, care va conecta patru orașe din cele trei țări - Salonic și Alexandroupolis, ambele din Grecia, Varna din Bulgaria și Constanța – va fi și unul comercial, dar nu în ultimul rând și în plan energetic. În acest ultim caz, este vizată extinderea rețelei de combustibili a NATO de la Kavala și Alexandroupoli către Bulgaria și România.

Însă, odată finalizat, acordul va asigura capacitatea forțelor militare de a se deplasa dintr-un loc în altul în interiorul și în afara Europei, lucru esențial în contextul unor amenințări tot mai clare ce vin dinspre Federația Rusă.

Astfel, noul coridor terestru militar va deservi interesele NATO pe deplin și va fi cel mai important pe viitor din punct de vedere strategic. În același timp, importanța strategică a Turciei nu va mai fi aceeași. Totuși, la fel ca în cazul rutei ce leagă Vestul de Est și trece prin problematica Ungarie, coridorul maritim nu va deveni complet lipsit de importanță, la fel cum nici Turcia nu își va pierde în totalitate poziția strategică. Pentru că, avertizează generalul, într-o ipotetică situație de criză NATO va avea nevoie de fiecare dintre aceste culoare.

„Este o greșeală strategică să te bazezi doar pe un singur culoar. La ora actuală, din punct de vedere al poziționării politice, culoarul de sud este cel mai fezabil, pentru că celelalte două coridoare, vorbim de cele ce țin de Turcia și de Ungaria, sunt poate mai puțin sigure, chiar dacă cel cu Ungaria este culoarul principal ce leagă România de Vest. Pentru că da, noi avem și vecinătatea cu Serbia, dar această țară nu poate fi luată în calcul ca o zonă de tranzit în situații de criză. Și mai e ceva. Aceste culoare putem să le vedem nu doar din perspectivă de mobilitate militară ci și economică”, mai spune generalul Bălăceanu.

Turcia nu e scoasă complet din ecuație

Pe de altă parte, România nu poate neglija relațiile cu Turcia și trebuie să le dezvolte în continuare, avertizează el. Cum cele două țări au chiar și un acord strategic semnat, relațiile bilaterale sunt bune. Lipsesc însă proiectele serioase și o colaborare militară dusă la un nivel superior.

„Trebuie să avem relații bilaterale favorizante cu Turcia. Cele două acorduri strategice, mă refer la acordul cu Statele Unite și la cel cu Turcia, sunt esențiale privitor la securitatea în Marea Neagră. Turcia are un rol determinant pentru că noi rezolvăm, să spunem, prin acest culoar de mobilitate militară de transport, partea terestră. Partea aeriană se rezolvă destul de greu, pentru că nu sunt ușor de dislocat aeronavele și alte mijloace aeriene. Acum, problema pe care trebuie să o punem este de dislocare a rețelor navale. Ori la ora actuală nu avem posibilitatea asta. Noi am făcut o grupare operativă și intră în funcțiune pentru deminare, dar nu este suficient. Marea Neagră are nevoie de o grupare navală NATO permanentă. Numai print acceptarea Turciei ca națiune cadru într-o asemenea grupare navală ne putem gândi la o prezență navală NATO în spațiul Mării Negre”, explică generalul.

Avantajele și dezavantajele noului coridor militar

Despre noul coridor militar a vorbit și politologul Dragoș Mateescu. Director al departamentului de analiză din cadrul Institutului Diplomatic Român și cercetător la Universitatea din București, actualmente considerat cel mai bun expert român în politica și geostrategia turcă, Mateescu este doctor în relații internaționale la Nottingham Trent University, în Marea Britanie. El a predat timp de aproape 20 de ani în Turcia, la İzmir Ekonomi Üniversitesi și a cunoscut realitățile din această țară într-un mod direct.

Dragoș Mateescu vede în noul coridor militar terestru cea mai bună soluție. Deși implică unele dezavantaje, coridorul terestru ar fi mai sigur, consideră expertul de la Institutul Diplomatic Român. Există însă și dezvantaje. Transportul maritim este mult mai ieftin decât cel terestru, dar chiar și așa noul culoar va fi esențial mai cu seamă în situații de urgență, inclusiv în cazul unui ipotetic atac rusesc asupra României sau a Bulgariei.

„Logistic ar fi mult mai dificil de folosit, bineînțeles, decât coridorul maritim prin Bosfor. Numai că Turcia a ales să interpreteze articolul 117 din Convenția de la Montreux în favoarea Rusiei. De fapt, până la urmă, Turcia nu permite intrarea vaselor care transportă muniție, care transportă echipamente militare în general și a vaselor militare. Atunci este necesară acestă dublare, deși, repet, e mult mai scumpă, mai înceată, însă ne va aduce și nouă, probabil, în sfârșit, o conexiune în Nord-Sud care e, oricum, în planurile Uniunii Europene pentru uz civil. Asta va însemna căi ferate în primul rând, pentru că sunt mai rentabile, dar și o autostradă”, mai spune Mateescu.

Punctul terminus al noului culoar militar ar fi baza militară Mihail Kogălinceanu, care se preconizează a fi cea mai importantă bază militară a aliaților în Europa.

Legarea bazei Kogălniceanu de de Marea Mediterană în primul rând și, primul rând, în Bulgaria și Grecia va îndeplini la mai multe scopuri, nu doar cele militare.

„În plus, eu cred că se dorește legarea de Alexandropolis, unde crește foarte mult, foarte repede capacitatea de import de gaze lichefiate. Nu mai vorbesc de faptul că tot pe la Alexandropolis urmează să treacă și, dacă se va finanța, acel East Mediterranean Gas Forum”, adaugă Mateescu.

Toate aceste elemente fac ca rolul noului culoar să fie cu atât mai important, dar și să reducă într-o anumită măsură importanța Turciei, iar astfel NATO și țările din zonă să nu mai fie la mâna imprevizibilului Erdogan. Însă lucrurile sunt mai complicate de atât.

Cum ar trebui România să își urmărească interesele

Chiar dacă poziția strategică a „otomanilor” ar fi diminuată, Turcia va continua să cântărească în regiune. De atlfel, în opinia generalului Virgil Bălăceanu, România are nevoie de o politică proactivă cu Turcia, pentru a-și asigura propriile interese. Asta ar însemna ca România să susțină Turcia din mai multe considerente.

„E necesar să avem o politică proactivă cu Turcia în multe domenii, inclusiv legat de UE, de ce nu. Dincolo de lucrurile extrem de complicate, noi putem deveni o voce care să sprijină interesele Turciei, dincolo de caracteristica pe care o atribuim lui Erdogan de conducător dictatorial, de relațiile sale cu Moscova și așa mai departe. Interesul nostru național obligă la o politică externă și de apărare proactivă în relația cu Turcia și dacă știm să reprezentăm interesele Turciei vom avea și noi o reprezentare a unui interes major. Avem un interes major care este legat în primul rând de problematica complexă a realizării practice a posturii de apărare și descurajarea NATO în zona Mării Negre, care nu este realizată până acum și nici nu s-au făcut pași înainte”, completează generalul.

Factorul politic este extrem de important, chiar dacă, în plan militar relațiile româno-turce sunt dintre cele mai bune.

„Nimic nu se face într-o relație militară dacă nu există o relație politică consecventă. Nu este suficientă această cooperare în domeniul militar. Ai nevoie de decizii politice, de politică externă bilaterală cu Turcia, astfel încât să se ajungă la o soluție. Chiar și adoptarea Black Sea Security Act de către Statele Unite nu va putea să fie pusă în practică decât tot prin acordul Turciei”, subliniază generalul Bălăceanu.

De ce e greu de colaborat cu Turcia

În această privință, Dragoș Mateescu vede diferit lucrurile. În opinia sa, cu Turcia este mult mai greu de colaborat, în condițiile în care această țară are o politică duplicitară și face foarte multe concesii Rusiei.

„Din păcate, politica externă și internă a Turciei a condamnat regimul să fie prizonier al propriilor greșeli. În sensul că, la un moment dat, în 2019, Turcia rămăsese clar dependentă de Rusia, din punct de vedere energetic. După care, din cauza faptului că Vestul cere Turciei să facă reforme, domnul Erdogan a ales să nu mai continue normalizarea relațiilor cu Occidentul, în general. Pentru că aceste relații nu sunt normalizate. Pe când în public se declară că se normalizează, de fapt nu se întâmplă asta, pentru că nu se fac acești pași, inclusiv renunțarea Turciei la taxele prohibitive, într-un cuvânt o politică protecționistă economic”, susține Mateescu.

Pe lângă faptul că Turcia este în acest moment în proporție mare, 50%, dependentă energetic de Rusia, Erdogan continuă să fie foarte agresiv în relația cu Cipru, inclusiv cu Grecia, indirect. Și asta nu e tot. Politica Turciei este diferită de cea a aliaților săi din NATO în privința Siriei și a Libiei.

„De curând Turcia a început o colaborare cu trupele Wagner, în Burchina Faso. Nu în ultimul rând, Turcia și Rusia sunt țările care fac ca Armenia și Azerbaidjan să nu găsească nicio cale spre pace. Am fost de curând la Baku și vorbesc destul de des și cu Ambasada Armeniei. Ei vor să facă pace, dar se intră în continuare interesele Iranului, Turciei și Rusiei în ecuație. Iată, dacă Turcia ar media cu adevărat, s-ar realiza și un tratat de pace, care e perfect realizabil în zonă. Inclusiv cu schimburi de teritorii”, încheie Dragoș Mateescu.