Motivele pentru care Guvernul Cioloş dă mai mulţi bani Sănătăţii
0
Criza continuă din sistemul sanitar, dar mai ales situaţia care a ieşit la iveală după toate controalele făcute de autorităţi în spitalele care foloseau dezinfectanţi diluaţi i-au determinat pe guvernanţi să investească mai mult în Sănătate, începând cu acordarea unor majorări salariale, care îi vizează în special pe debutanţi. Asta în detrimentul Educaţiei, care a fost lăsată pe planul secund.
Situaţia gravă în care se află sistemul sanitar românesc e principalul motiv pentru care majorarea salarială anunţată de ministrul Muncii, Dragoş Pâslaru, vizează mai degrabă cadrele medicale şi mai puţin personalul din învăţământ. Dascălilor le este greu să înţeleagă argumentul Executivului şi, deşi au fost chemaţi la negocieri, aceştia s-au coalizat şi au stabilit deja un protest masiv pentru ziua de 1 iunie când 15.000 de cadre didactice sunt decise să mărşăluiască pe străzile Bucureştiului.
„Apelăm în continuare la solidaritatea lor şi la înţelegerea faptului că sănătatea, în acest moment, este un obiectiv, există elemente grave în sectorul de sănătate care trebuie remediate”, a explicat, ieri, Dan Suciu.
Proiectul ordonanţei privind salarizarea bugetarilor nu i-a luat prin surprindere pe analişti. Aceştia spun că se aşteptau ca aceasta să se axeze mai mult pe sectorul de sănătate, în condiţiile în care crizele din sistem s-au ţinut lanţ în ultimele luni culminând cu scandalul dezinfectanţilor diluaţi din spitale, care au pus în pericol atât viaţa pacienţilor, cât şi dreptul de liberă practică al medicilor.
„Este un moment delicat pentru sistemul de sănătate pentru că a utiliza în spitale dezinfectanţi care nu au eficacitate sau au o eficacitate îndoielnică este nu grav, ci foarte grav. Probabil că plecând de aici, s-a ajuns la concluzia că sistemul medical în ansamblul său este slab finanţat, iar retribuţia personalului medical este foarte jos. Este o explicaţie pentru majorarea salarială. Ea se cerea de mult, dar dacă se întâmplă acum, nu e rău”, a declarat, pentru „Adevărul”, academicianul Ioanel Sinescu, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Capitală.
Sunt mai multe probleme în Sănătate decât în Educaţie
Acesta a precizat că cei care trebuie sprijiniţi sunt în primul rând debutanţii din sistem. Concret, proiectul de ordonanţă propune o creştere cu aproximativ 10% a lefurilor pentru cei care abia intră în sistem. Astfel, un medic rezident anul I gradaţia 0 ar urma să primească un salariu de 2.014 lei, un asistent debutant cu studii postliceale – 1.540 de lei, iar o infirmieră debutantă – 1.444 lei. Majorarea nu ar fi la fel de mare în Educaţie.
În plus, aici s-ar introduce criterii de performanţă pentru un procent infim, au arătat sindicaliştii. Adrian Zăbavă, consultant politic, a explicat, pentru „Adevărul”, motivele pentru care Guvernul Cioloş a preferat să investească în Sănătate.
„În Educaţie, problemele ţin mai mult de o reformă a sistemului în întregime, nu avem un obiectiv şi nu ştim ce vrem de la sistem. Cert este că problemele din Învăţământ nu sunt la fel de grave ca cele din sistemul medical. Una este să vorbim de un angajat din sistemul medical, medic rezident în primul an, care după atâţia ani de şcoală este nevoit să lucreze pe un salariu mic, alta e să aducem în discuţie personalul din Educaţie. Acolo, sunt extrem de mulţi suplinitori, sunt persoane care nu reuşesc să ia mai mult de cinci sau şase la examenele de titularizare”, a declarat Zăbavă.
Salariile medicilor, diferite de la un spital la altul
Potrivit acestuia, şansele de a rezolva actualele probleme din Sănătate printr-o creştere salarială sunt mai mari. „Cel puţin pe termen scurt. Totodată, pe agenda publică şi-au făcut loc subiecte extrem de importante, percutante şi emoţionale: scandalul bebeluşilor, scandalul dezinfectanţilor. Cu siguranţă, ele au contat”, a completat Zăbavă, care a punctat însă că rezultatele ţin şi de modul în care sindicatele au negociat, efectiv, cu Guvernul.
„Nu ştiu dacă e vorba de a corecta nişte inechităţi sau de presiunea unor miniştri sau a sindicatelor. Terapeutic, încercarea de a investi mai mult în sănătate după ce apare o astfel de problemă se înscrie într-o logică politică normală. E un gest care ţine de normalitate”, a declarat şi sociologul Alfred Bulai.
În plus, guvernanţii încearcă prin ordonanţă să egaleze şi salariile medicilor. Asta pentru că doi medici identic calificaţi din spitale diferite câştigă salarii diferite. Ministerul Muncii dă exemplul unui medic primar în unităţi clinice gradaţia 5 care ar urma să câştige 5.105 lei chiar dacă profesează la Fălticeni sau la Bucureşti. Un medic specialist în unităţi clinice gradaţia 5 ar urma să ia pe lună 4.012 lei, un asistent medical cu studii postliceale 2.441 de lei, iar o infirmieră în cadrul acestui tip de unitate - 1.718 lei.
„Sindicatele îşi fac jocul şi îl vor face în continuare. PSD e cel vinovat de toată această poveste pentru că au venit cu un draft care vorbeau de creşteri salariale de 70%. Au creat aşteptări foarte mari care nu pot fi împăcate de niciun Guvern care vine şi vede câţi bani are în vistierie”, a completat Adrian Zăbavă, făcând referire la faptul că anul trecut au fost majorate salariile medicilor şi cele ale profesorilor, înainte ca
Guvernul Cioloş să fie instalat în funcţie.
Hăncescu: „Pleacă profesorii buni, rămân cei slabi“
„Guvernul trebuie să înţeleagă că de asta şi pleacă profesorii buni din sistem, pentru că nu au cu ce să trăiască, şi rămân cei slabi”, atrage însă atenţia şeful Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, Simion Hăncescu. Totodată, preşedintele Sindicatului „Spiru Haret”, Marius Nistor, spune că lipsurile din sistemul de învăţământ au efecte negative asupra viitorului copiilor.
„Până la urmă, siuaţia bugetarilor din învăţământ nu are efect doar asupra profesorilor ca persoane, ci şi asupra elevilor. Ce motivaţie să mai aibă pentru predare un profesor dacă nu are nici măcar cu ce îşi susţine familia şi copilul. Va fi afectat viitorul ţării, pentru că educaţia înseamnă dezvoltarea economică a unei ţări. Profesorii din România au salarii jenante, în comparaţie cu profesorii din ţările UE”, a explicat şi preşedintele Sindicatului „Spiru Haret”, Marius Nistor.
La rândul său, academicianul Ioanel Sinescu a subliniat că situaţia din învăţământ este la fel de dezastruoasă ca cea din Sănătate. „Salariile sunt foarte mici, iar responsabilităţile celor care lucrează în învăţământ sunt de asemenea foarte multe. Lumea se aşteaptă la performanţă de la sistemul de educaţie. Trebuie acordat un minim corespunzător acestei categorii profesionale şi abia apoi să le ceri performanţe. Noi vrem performanţe dar nu facem nimic ca să le obţinem. Nu poţi doar să ceri, trebuie să le susţii”, a conchis academicianul.
Majorările salariale vor avea un impact bugetar de 2,3 miliarde de lei
De prevederile ordonanţei privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice vor beneficia 400.951 din cei peste 1,2 milioane de bugetari din România. Impactul bugetar total al acestei ordonanţe se ridică la 2,296 miliarde de lei pe an.
Astfel, impactul generat de corectarea pe orizontală şi verticală a structurii salariale va fi de 900 de milioane de lei, în timp ce efortul financiar pentru reforma în Sănătate (include corectarea inechităţilor, dar nu şi rezerva de performanţă) se ridică la 1,022 miliarde de lei. În plus, Guvernul îşi propune, prin această ordonanţă, să introducă bonusuri de performanţă pentru Sănătate şi Educaţie, cu un impact bugetar de 134 de milioane de lei, respectiv 240 de milioane de lei.
Cei mai mulţi beneficiari ai ordonanţei privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt din Sănătate, respectiv 156.195 de angajaţi, cu un efort bugetar de 1.156 miliarde de lei, urmaţi de cei din apărare şi ordine publică – 97.544 de persoane, cu un impact la buget de 392 milioane de lei. Puţin peste 35.000 de angajaţi din Educaţie vor beneficia de prevederile actului normativ, aproape 24.000 din administraţia publică centrală şi 47.807 din administraţia publică locală. De asemenea, prevederile privind salarizarea vor avea impact şi asupra a 25.896 de salariaţi din asistenţă socială, 6.886 din cultură şi 579 din domeniul cercetării.
O nouă încercare după un eşec
La jumătatea lunii aprilie, Ana Costea şi-a dat demisia din funcţia de ministru al Muncii, după ce nu a mai susţinut proiectul de Ordonanţă de Urgenţă privind salarizarea în sectorul bugetar, care prevedea ca cel mai mic salariu de bază să fie de 1.250 de lei pentru funcţii cu studii medii şi generale, iar cel mai mare să ajungă la 15.000 de lei. La acel moment, Anca Dragu, ministrul Finanţelor, susţine că impactul bugetar net al acelei ordonanţe era estimat la 300 de milioane de lei în 2016, pentru cinci luni de aplicare.
Se încarcă comentariile...
