Motivarea instanţei. De ce a fost condamnat fostul ministru de Interne Gabriel Berca la trei ani de închisoare

Gabriel Berca Foto: Eduard Enea/Adevarul

„Pedeapsa este o măsură de constrângere şi un mijloc de reeducare a condamnatului, în scopul prevenirii săvârşirii de infracţiuni”, se arată în motivarea prin care Curtea de Apel Bacău explică de ce l-a condamnat pe fostul ministru de Interne Gabriel Berca la trei ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă în formă continuată.

Curtea de Apel Bacău a motivat de ce l-a condamnat pe 26 mai 2016 pe fostul consilier prezidenţial, Gabriel Berca, fost ministru de Interne şi fost senator, la trei ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă în formă continuată, după ce ar fi primit 92.500 de euro, în mai multe tranşe de la un om de afaceri.

În schimbul banilor Berca trebuie să intervină pe lângă membrii Guvernului să aloce o sumă de bani către o primărie din judeţul Bacău cu care respectivul patron avea contracte pentru executarea unor lucrări în domeniul construcţiilor.

În acelaşi dosar, magistraţii l-au condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare, cu executare, pentru aceeaşi infracţiune, pe fostul deputat Mihai Banu, în timp ce fiul acestuia, Lucian Banu, a primit o condamnare de doi ani de închisoare cu suspendare pentru complicitate la trafic de influenţă. Magistraţii băcăuani, a căror sentinţă nu este definitivă, au dispus şi confiscarea a câte 92.500 de euro de la cei doi foşti demnitari, precum şi a sumei de 150.000 de lei de la fiul fostului parlamentar Mihai Banu. Decizia a fost contestată la Curtea Supremă.

„Grad ridicat de pericol social”

„Faptele presupuse a fi săvârşite de inculpaţi, dar cu deosebire de inculpaţii Banu Mihai şi Berca Gabriel prezintă în concret un grad ridicat de pericol social, având în vedere că avem de a face cu infracţiuni de corupţie, săvârşite de preşedintele unei organizaţii judeţene de partid şi de secretatul general al acestei organizaţii şi, în mod evident sunt de natură să lezeze relaţiile sociale referitoare la normala desfăşurare a activităţii organelor statului, inclusiv a Guvernului României”, au motivat judecătorii de la Curtea de Apel Bacău sentinţa.

Magistraţii arată că amploarea pe care au luat-o infracţiunile de corupţie în societatea românească, dar mai ales cele la nivel înalt cum este infracţiunea cu privire la care este cercetat Berca - care se presupune că s-a folosit de calitatea de parlamentar pe care o avea la data faptei pentru dobândirea de sume de bani pentru a facilita interesul unei firme private – justifică faţă de societate un interes sporit dar şi o tulburare în sânul acesteia.

„Faptul că un senator al Parlamentului României săvârşeşte fapte de corupţie are o puternică rezonanţă socială în contextul în care onestitatea persoanelor care exercita funcţii de demnitate publică este o condiţie esenţială pentru înfăptuirea actului de autoritate publică de la nivel central sau territorial”, mai arată judecătorii.

Curtea de Apel Bacău mai arată că investirea de către cetăţeni a parlamentarilor cu puterea de a legifera presupune din partea acestora din urmă un comportament dincolo de orice suspiciune de corupţie. „Înşelarea încrederii acordate conduce la erodarea democraţiei însăşi şi este necesar ca aceiaşi cetăţeni, prin intermediul organelor judiciare, să beneficieze de instrumente ferme care să dovedească voinţa şi determinarea statului de a se proteja de faptele de corupţie ale reprezentanţilor săi cei mai înalţi”, mai arată magistraţii.

„Au fost vătămate valori deosebit de importante”

Potrivit motivării, prin infracţiunile comise de cei trei inculpaţi au fost vătămate valori deosebit de importante ocrotite de legea penală, cu impact social deosebit, „iar asemenea fapte neurmate de o ripostă fermă a societăţii, induce un puternic sentiment de insecuritate socială, de nesiguranţă în opinia publică, ar întreţine climatul infracţional şi ar crea inculpaţilor şi celor tentaţi să comisă fapte similare impresia că pot persista în sfidarea legii, ceea ce practic ar echivala cu încurajarea tacită a acestora şi la săvârşirea unor fapte similare şi cu scăderea încrederii populaţiei în capacitatea de ripostă a justiţiei şi protecţiei a statului, fapt care în final s-ar repercuta negativ asupra finalităţii actului de justiţie”.

Magistraţii mai arată că în conformitate cu prevederile Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, adoptată la New York la 31 octombrie 2003, ratificată de România prin Legea nr.365/2004, publicată în Monitorul Oficial al României nr.903 din 5 octombrie 2004 şi ale Convenţiei penale privind Corupţia a Consiliului Europei, adoptată la Strasbourg la 27 ianuarie 1999 şi ratificată de România prin Legea nr.27 din data de 16 ianuarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României nr.65 din data de 30 ianuarie 2002, „corupţia constituie o ameninţare pentru stabilitatea şi siguranţa societăţilor, subminând instituţiile şi valorile democratice, valorile etice şi justiţia, compromiţând dezvoltarea durabilă şi statul de drept; corupţia subminează principiile de bună administrare, echitate şi justiţie socială, denaturează concurenţa, împiedică dezvoltarea economică şi pune în pericol stabilitatea instituţiilor democratice şi bazele morale ale societăţii”.

„Aşa cum rezultă şi din Strategia naţională anticorupţie, adoptată de Guvernul României, la nivelul percepţiei publice, corupţia continuă să fie identificată ca o piedică în prestarea serviciilor publice de calitate la nivel central şi local, ca un fenomen care subminează administrarea eficientă fondurilor publice”, susţine Curtea de Apel Bucureşti.

Magistraţii mai arată că raportul Comisiei Europene privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare reiterează recomandarea consolidării politicii generale anticorupţie, cu deosebire la nivel înalt.

Acuzaţiile procurorilor DNA

Potrivit procurorilor DNA, Gabriel Berca, Mihai Banu şi fiul acestuia, Lucian Banu, au primit în total, de la omul de afaceri Viorel Rusu, 220.000 de euro, din care fiul deputatului a luat 150.000, restul banilor fiind împărţiţi în mod egal de Berca şi deputatul Banu.  Banii au fost achitaţi în trei tranşe, în perioada 12 august 2010 - 22 iulie 2011.

În schimbul acestor bani, afirmau procurorii DNA, Berca urma să intervină pe lângă membrii Guvernului, prin folosirea influenţei personale, pentru a aloca 5,6 milioane de lei Primăriei Ardeoani. Suma de bani ce urma să fie alocată reprezenta contravaloarea lucrărilor executate de firma de construcţii deţinută de Viorel Rusu.

"Din cei 220.000 euro, la solicitarea inculpatului Banu Mihai, beneficiind de complicitatea fiului său, Banu Lucian, suma de 150.000 lei a fost remisă de către omul de afaceri, sub pretextul achiziţionării unui teren de la o persoană indicată de Banu Mihai. Astfel, la data de 11 august 2010, între persoana respectivă, în calitate de promitent-vânzător şi firma omului de afaceri, în calitate de promitent-cumpărător, s-a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare pentru un teren arabil în suprafaţă de 10.000 mp, situat în extravilanul unei comune, preţul vânzării fiind stabilit la suma de 150.000 lei”, se mai arată în rechizitoriul DNA.

Gabriel Berca şi Mihai Banu au fost arestaţi preventiv pe 9 iulie 2015, iar după trei luni judecătorii au decis înlocuirea măsurii cu arestul la domiciliu. Pe 12 februarie 2016, cei doi foşti demnitari au fost puşi sub control judiciar.