Motivare Instanţa Supremă: Dragomir şi Iorgulescu, achitaţi pentru că nu s-a dovedit că au avut înţelegeri frauduloase

Dumitru Dragomir şi Gino Iorgulescu, achitaţi definitiv de Instanţa Supremă    FOTO Adevărul

Preşedintele Ligii Profesioniste de Fotbal (LPF), Dumitru Dragomir, şi Gino Iorgulescu au fost achitaţi definitiv de instanţa supremă pentru că nu au existat suficiente probe care să arate că între cei doi ar fi existat o înţelegere legată de o tranzacţie imobiliară supraevaluată, care ar fi costat Liga peste 350.000 de euro.

Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au arătat în motivarea deciziei că au respins recursul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi au menţinut achitarea acestora pentru că nu erau probe care să ateste clar vinovăţia lor.

Instanţa supremă a decis definitiv, în 22 octombrie 2012, achitarea preşedintelui Ligii Profesioniste de Fotbal, Dumitru Dragomir, a fiului acestuia, Bogdan Dragomir, a lui Gino Iorgulescu şi a şoferului LPF Florin Bogdan Bădiţă, în dosarul în care au fost acuzaţi de luare şi, respectiv, dare de mită.

Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au arătat în motivarea deciziei că au respins recursul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi au menţinut achitarea acestora pentru că nu erau probe care să ateste clar vinovăţia lor.

În februarie 2011, cei patru au fost achitaţi de Tribunalul Bucureşti, decizia fiind menţinută, în noiembrie 2011, de către Curtea de Apel Bucureşti, potrivit Mediafax.

Instanţa supremă a precizat, în documentul citat, că procurorii DNA nu au dovedit, „dincolo de orice dubiu“, existenţa unei „înţelegeri frauduloase“ între Dumitru Dragomir şi Gino Iorgulescu în cadrul căreia preşedintele LPF să-şi încalce atribuţiile de serviciu prin achiziţionarea pentru Ligă a unui teren supraevaluat, în schimbul primirii, pentru sine, de la Iorgulescu, a unui teren de 351 de metri pătraţi.

Motivare: nu sunt probe care să ateste existenţa unei „înţelegeri frauduloase“ între cei doi

Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au mai reţinut în motivare că martorii audiaţi de către instanţa de fond au arătat că relaţiile dintre Dragomir şi Iorgulescu erau tensionate din cauza faptului că ambii candidaseră pentru ocuparea funcţiei de preşedinte al Ligii Profesioniste de Fotbal, ei „rezumându-se doar la formele obişnuite de salut“. 

În ceea ce priveşte infracţiunea de dare de mită reţinută de procurori în sarcina lui Gino Iorgulescu, instanţa supremă a arătat că fapta era prescrisă la momentul începerii urmăririi penale.

„În absenţa unui probatoriu care să dovedească o înţelegere frauduloasă între inculpaţii din prezenta cauză, contractele încheiate în cursul anului 2001, respectiv 2004, reprezintă voinţa părţilor, dând naştere la drepturi şi obligaţii reciproce, părţile fiind libere să determine preţul contractului. Prin urmare, nici activitatea inculpaţilor Dragomir Dumitru şi Iorgulescu Gino, nici activităţile întreprinse ulterior de inculpaţii Bădiţa Florin, respectiv Dragomir Bogdan nu cad sub incidenţa legii penale", au precizat judecătorii în motivare.

În 5 mai 2008, preşedintele Ligii Profesioniste de Fotbal, Dumitru Dragomir, a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru luare de mită, iar Gino Iorgulescu, fost preşedinte al FC Naţional şi fost membru în Adunarea Generală a LPF, a fost deferit justiţiei pentru dare de mită, spălare de bani şi participaţie improprie la săvârşirea infracţiunii de fals intelectual.

Alături de aceştia, în acelaşi dosar a fost judecat şi fiul preşedintelui LPF, Bogdan-Dumitru Dragomir, pentru spălare de bani şi participaţie improprie la fals intelectual.

Acuzele procurorilor la adresa lui Dumitru Dragomir

Potrivit procurorilor, în 4 aprilie 2001, Dumitru Dragomir ar fi primit de la Gino Iorgulescu un teren în Bucureşti, cu o suprafaţă de 351,79 metri pătraţi, în valoare de 32.600,26 de dolari, pentru ca, în schimb, să accepte achiziţia de către LPF a unui teren în suprafaţă de 1.497,21 de metri pătraţi, din aceeaşi zonă şi a unei construcţii în suprafaţă de 279,72 de metri pătraţi, nefinalizată şi ridicată fără autorizaţie pe terenul respectiv.

„Liga a achiziţionat imobilele respective cu încălcarea Statutului LPF, cu suma de 355.000 de dolari, preţ supraevaluat, deoarece reprezenta o valoare de trei ori mai mare decât preţul practicat pe piaţa liberă în zona respectivă la acea dată“, susţinea DNA.

În contractul de vânzare-cumpărare astfel încheiat s-a consemnat în fals că pentru acest imobil s-a achitat suma de 60.000 de lei, deşi în realitate aceşti bani nu au fost achitaţi, mai arătau procurorii DNA în rechizitoriul trimis instanţei.