Mihai Chiţac, pus în libertate pentru trei luni din motive medicale

Fostul general Mihai Chiţac a fost eliberat pentru trei luni din închisoare, din motive medicale. Totuşi, el nu va putea părăsi ţara şi va trebui să se prezinte la Poliţie şi în instanţă ori de câte ori este chemat, potrivit deciziei Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti.

Mihai Chiţac a fost eliberat, luni după-amiază, din Penitenciarul Spital Bucureşti - Jilava, acesta declarând la ieşire că se va odihni câteva zile, după care va căuta clinica în care se va opera, care ar putea fi la Spitalul Fundeni din Capitală sau la Târgu Mureş.

Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti a decis, luni, să întrerupă pentru trei luni pedeapsa cu închisoarea a lui Mihai Chiţac, respectiv de pe 29 decembrie până pe 29 martie 2009, decizia putând fi atacată cu recurs. Procurorul nu a declarat recurs în sala de judecată. De altfel, la termenul de luni, procurorul de şedinţă a fost de acord cu întreruperea executării pedepsei pentru o perioadă de două luni în ceea ce îl priveşte pe fostul general Mihai Chiţac.

Instanţa a decis punerea de îndată în libertate a lui Chiţac.

Fostul general va suferi două operaţii pe cord

Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti s-a pronunţat luni în procesul lui Mihai Chiţac, acesta fiind de acord să fie supus la două operaţii pe cord, în condiţiile în care expertiza INML arată că acesta poate să beneficieze de întreruperea executării pedepsei din motive medicale. Mihai Chiţac a cerut un termen "rezonabil" de întrerupere a pedepsei, pentru a avea timp să efectueze analizele necesare celor două operaţii şi pentru a-şi reveni după acestea.

Potrivit expertizei depuse de INML la dosarul cauzei, Mihai Chiţac poate să beneficeze de întreruperea executării pedepsei din motive medicale, pentru efectuarea unei investigaţii complexe fiind necesară o perioadă între cinci şi şapte zile, iar alte două luni ar trebui alocate pentru cele două intervenţii chirurgicale pe cord.

Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti a reluat, luni, procesele privind cererea de întrerupere a pedepsei cu închisoarea a lui Victor Stănculescu şi Mihai Chiţac, după finalizarea raportului INML, care arată că amândoi pot fi trataţi în spitalul penitenciarului Jilava, dar numai cu acordul lor.

Astfel, Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti a acceptat, luni, cererea avocaţilor lui Victor Athanasie Stănculescu de a se face o nouă expertiză medicală în procesul în care fostul general solicită întreruperea pedepsei pentru Revoluţia de la Timişoara. Instanţa a mai fost de acord ca doi experţi din partea lui Stănculescu să participe la noua expertiză. Avocaţii au susţinut, în sala de judecată, că expertiza făcută de INML ar fi "echivocă", explicând că diferă afirmaţiile din cuprinsul raportului legiştilor faţă de concluziile acestuia. Un nou termen a fost stabilit pentru 27 ianuarie.

Victor Athanasie Stănculescu suferă de nu mai puţin de 10 boli

Surse din Institutul Naţional de Medicină Legală (INML) au declarat, săptămâna trecută, că foştii generali Victor Athanasie Stănculescu şi Mihai Chiţac suferă de mai multe boli, ei putând fi trataţi în spitalul penitenciarului Jilava, dar numai cu acordul celor doi condamnaţi. Potrivit expertizelor efectuate la INML, Stănculescu suferă de nu mai puţin de 10 boli, cele mai multe de natură cardiovasculară, dar şi de leucemie cronică. Şi Mihai Chiţac are nevoie de proteză valvulară şi pentru aceasta trebuie să facă o operaţie by-pass la inimă.

Victor Stănculescu şi Mihai Chiţac au cerut eliberarea, pe motive medicale, din penitenciar, după ce au fost condamnaţi definitiv la 15 ani de închisoare şi degradare militară în procesul Revoluţiei de la Timişoara. Procesele prin care se solicită întreruperea pedepselor durează din luna octombrie. Următorul termen al procesului lui Stănculescu fusese fixat pentru 29 decembrie, deoarece INML nu trimisese concluziile expertizei medicale. Procesul lui Chiţac urma să se reia pe 14 ianuarie 2009, dar avocaţii au cerut preschimbarea termenului.

Foştii generali Mihai Chiţac şi Victor Stănculescu, încarceraţi la Spitalul Penitenciar Jilava, au fost duşi, pe 12 noiembrie, la INML, pentru expertiza medico-legală, au declarat, pentru NewsIn, oficiali din Administraţia Naţională a Penitenciarelor.

Recursurile depuse de Stănculescu şi Mihai Chiţac, condamnaţi la 15 ani de închisoare şi degradare militară în procesul Revoluţiei de la Timişoara, au fost respinse pe 15 octombrie de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin decizie definitivă şi irevocabilă.

Generalii Victor Athanasie şi Mihai Chiţac au executat ordinul ilegal dat de Ceauşescu de a trage în manifestanţi

Potrivit motivării dată publicităţii în 5 decembrie 2007, Victor Athanasie şi Mihai Chiţac nu pot fi exoneraţi de răspundere penală, pentru că au executat ordinul lui Ceauşescu de a trage în manifestanţii de la Timişoara, ordinul fiind ilegal, cei doi ştiind de caracterul anticomunist al revoltei. Acelaşi document confirmă faptul că Victor Atanasie Stănculescu a făcut parte din comandamentul care a condus acţiunea de reprimare a manifestaţilor de la Timişoara şi a exercitat cu "vădit exces de zel" atribuţiile ce i-au revenit în cadrul acelui comandament. Aceasta a dus şi la numirea sa de către Nicolae Ceauşescu, în seara de 20 decembrie 1989, în funcţia de comandant militar unic al muncipiului Timişoara, se arată în motivarea sentinţei de condamnare a generalului Stănculescu pentru Revoluţia de la Timişoara.

În ceea ce îl priveşte pe Mihai Chiţac, magistraţii au arătat că, din corelarea tuturor probelor, reiese că acesta a făcut parte din structurile de conducere a acţiunii de reprimare a manifestanţilor din Timişoara, că a exercitat şi el exces de zel, "implicându-se în mod vădit în executarea ordinului ce a avut ca urmare împuşcarea mortală a 72 de persoane şi rănirea altor 253 dintre care multe foarte grav", se arată în motivarea aceleiaşi sentinţe.