Mecanismul prin care românii arestaţi ieri de FBI au comis fraude pe site-urile de cumpărături eBay şi Cars.com

Inculpaţii au câştigat peste trei milioane de dolari în cadrul acestei escrocherii FOTO Arhivă

Şase cetăţeni români au fost arestaţi miercuri, în Cehia, în urma unei operaţiuni executate de forţe de ordine din România, SUA, Cehia şi Canada. Ei sunt acuzaţi de procurori din New York  că au înşelat cu peste 3 milioane de dolari consumatori care frecventau site-uri americane de cumpărături online.

Cei şase români, precum şi un albanez aflat deja în închisoare, cu vârste între 30 şi 43 de ani, au fost inculpaţi în Statele Unite, care cer extrădarea lor, pentru fraudă electronică, spălare de bani şi falsificare de paşapoarte, potrivit AFP. În operaţiunea de arestare au fost implicaţi oficiali ai forţelor de ordine din SUA, România, Cehia şi Canada.

Românii arestaţi sunt Emil Butoi, Aurel Cojocaru, Nicolae Gheboşilă, Cristea Mircea, Ion Pieptea şi Nicolae Simion. Cei şase inculpaţi, împreună cu albanezul Fabian Meme, au fost arestaţi în Cehia.

Conform actului de acuzare dat publicităţii miercuri, cei şapte inculpaţi au publicat pe site-uri de cumpărături, cum ar fi eBay, Cars.com sau AutoTrader.com, numeroase anunţuri pentru maşini, motociclete, şalupe şi alte articole, cu preţuri cuprinse între 10.000 şi 45.000 de dolari.

Cum se făceau banii pe internet?

Pentru a părea credibili şi a-şi convinge clienţii să trimită bani, infractorii trimiteau prin e-mail cumpărătorului certificate de autenticitate şi alte informaţii. De asemenea, ei vindeau marfă de la dealeri falşi din Statele Unite ale Americii.

Astfel, au fost vândute pe internet maşini de lux, la preţuri de câteva mii de dolari, unor clienţi care nu intrau niciodată în posesia autovehiculelor.

Mai mult, unul dintre inculpaţi a pretins că este văduva unui soldat ucis în Irak, nevoită, chipurile să-şi vândă casa pentru a-şi putea creşte copiii. 

Ei nu erau doar simpli vânzători, ci falsificau paşapoarte false, pentru ca partenerii lor din SUA să-şi poată deschide conturi bancare. Cojocaru a fost filmat de către investigatori arătând holograme pe care le folosea pentru a realiza paşapoarte cât mai apropiate de cele veritabile.

Vânzătorii le trimiteau cumpărătorilor certificate contrafăcute de la Amazon Payments, PayPal sau alte servicii online, cu instrucţiuni pentru trimiterea banilor. Certificatele false îi redirecţionau pe cumpărători către conturile americane ale inculpaţilor, deschise de către aşa-numitele „săgeţi“, contactele românilor din SUA. De exemplu, se arată în comunicatul FBI, Ion Pieptea a primit 18.000 de dolari sau ceasuri scumpe Piguet. În total, schema le-a adus inculpaţilor 3 milioane de dolari. 

Dacã vor fi condamnaţi, fiecare riscă o pedeapsă de 20 de ani de închisoare pentru fraudă pe internet şi spălare de bani şi 10 ani pentru fabricare de paşapoarte false.

Cum ne protejăm de înşelăciunile online?

Fraudele pe internet există de când au apărut site-urile de licitaţii şi cumpărături, cum ar fi Amazon sau eBay. An de an, mii de oameni cumpără bunuri care nu există, iar infractorii devin din ce în ce mai rafinaţi.

Care a fost mişcarea prin care românii şi albanezul au făcut 3 milioane de euro? Au contrafăcut certificate de autenticitate pentru maşini şi pentru plăţi. Cu toate acestea, înşelătoriile online nu se bazează atât de mult pe "genialitatea" vânzătorului, cât pe erori comise pe parcursul cumpărării.

Astfel, cea mai simplă metodă prin care poate fi depistat un vânzător care nu este de încredere este poza. Dacă pozele sunt luate de pe internet sau nu sunt cu vreun proprietar alături, atunci sigur există o problemă. Înainte de orice tranzacţie, orice cumpărător ar trebui să ceară o dovadă a existenţei un produs, indiferent dacă este de preţ sau nu.

Cum se face acest lucru? În momentul câştigării licitaţiei, orice cumpărător trebuie să-i ceară vânzătorului o fotografie cu proprietarul şi maşina, primul având un mesaj personalizat scris pe o foaie de hârtie. Totul este foarte simplu, aproape amuzant, dar este esenţial.

Falşii vânzătorii creează conturi paralele cu care licitează produse inexistente, îşi dau calificative bune şi, în general, ajung să fie priviţi ca nişte persoane de încredere. În acest moment, schema este destul de sigură încât să înşele vigilenţa oricărui cumpărător. Cum ne protejăm? Ne întoarcem la paragraful anterior, când vorbeam despre poză. Este esenţială.

În plus, certificatele false sunt contrafăcute foarte bine, dar, pentru siguranţă, trebuie contraverificate cu producătorul sau cu o reprezentanţă locală. În plus, contul bancar unde sunt trimişi banii trebuie verificat cu atenţie.

Dar vânzătorii în cauză erau destul de buni, încât au deschis site-uri false pentru a-şi vinde produsele şi pentru a părea autentici. Căutaţi adresa IP a site-ului pentru a identifica serverele. Nu este o metodă sigură, ci pur şi simplu una care vă poate feri de escroci. Iar imaginea este din nou esenţială. Oricât de bine ar fi făcut site-ul fals sau contul de eBay/Amazon, imaginea trebuie căutată şi pe alte site-uri sau direct pe Google.