Măştile româneşti sunt de calitate, dar greu de găsit. Ce spun autorităţile despre măştile confecţionate din cârpă

Potrivit datelor ANPC, în noiembrie 2020, peste 90% dintre măştile verificate de inspectorii pentru protecţia consumatorului nu se încadrau în prevederile legale în vigoare FOTO Shutterstock

Una dintre principalele măsuri anti-COVID instituite de autorităţile sanitare în România – purtarea obligatorie a măştilor în spaţii publice – e pusă în practică relativ, deoarece multe dintre măştile pe care românii le găsesc în comerţ nu oferă niciun fel de protecţie împotriva particulelor din atmosferă, deşi sunt comercializate sub denumirea de „măşti de protecţie”.

România produce măşti de protecţie de calitate, dar ele sunt greu de găsit în comerţ. Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC) avertizează că măştile din material textil care sunt disponibile pe piaţă nu sunt nici dispozitive medicale şi nici echipamente individuale de protecţie şi ar trebui să fie comercializate sub denumirea de „acoperitoare facială de utilizat în colectivitate”.

Măştile care asigură protecţie sunt cele chirurgicale, apoi cele care au indicaţia FFP (n.r. - Filtering Face Piece). Astfel, măştile FFP1 filtrează 80% din particulele din atmosferă, cele FFP2 - 94%, iar cele FFP3 filtrează 99% din particule. 

Din data de 15 octombrie 2020, purtarea măştilor de protecţie a devenit obligatorie în toate spaţiile deschise în zonele în care incidenţa infectărilor cu noul coronavirus depăşeşte 3 la mia de locuitori. 

Purtarea măştilor de protecţie în spaţiile publice închise era în vigoare încă din 15 mai, de când România a trecut de la starea de urgenţă la starea de alertă. 

Potrivit datelor ANPC, în noiembrie 2020, peste 90% dintre măştile verificate de inspectorii pentru protecţia consumatorului nu se încadrau în prevederile legale în vigoare. Atunci au fost retrase de pe piaţă – temporar sau definitiv – 32 de milioane de bucăţi. 

Sub ce denumire ar trebui vândute măştile textile 

Măştile chirurgicale şi cele care sunt dispozitive de protecţie respiratorie sunt clar reglementate de Directiva 93/42/CEE, respectiv de Regulamentul UE/2016/425 şi trebuie să respecte cerinţe obligatorii pentru a putea fi puse pe piaţă, potrivit directorului general al ANPC, Paul Anghel. 

În schimb, măştile care intră în categoria „acoperitoare faciale de utilizat în colectivitate” nu sunt reglementate armonizat şi ar trebui să respecte nişte cerinţe minime de marcare/utilizare, avertizează Paul Anghel. 

Pentru reglementarea acestei situaţii, ANPC a pus în dezbatere publică naţională şi la nivelul Comisiei Europene, un proiect de Ordin privind stabilirea condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească operatorii economici care comercializează pe piaţa naţională „acoperitoare faciale de utilizat în colectivitate”. 

„Prin emiterea acestui proiect de Ordin nu se intenţionează interzicerea comercializării acestui tip de măşti, ci doar vânzarea acestora cu elemente de marcare corespunzătoare şi însoţite de instrucţiuni de utilizare, întrucât consumatorii au dreptul legal de a fi informaţi complet, corect şi precis asupra caracteristicilor esenţiale ale produselor, astfel încât decizia pe care o adoptă în legătură cu acestea să corespundă cât mai bine nevoilor lor”, a adăugat directorul general al ANPC. 

Măştile româneşti, preferabile oricărei „chinezării“ 

Majoritatea măştilor neconforme cu legislaţia eruropeană vin din China, unde producătorii au găsit metode de a falsifica până şi marcajul CE (n.r. - Conformité Européenne). Un marcaj aproape identic, chinezesc, ar veni de la „China Export”. 

Producătorii români de măşti medicale şi echipamente individuale de protecţie au introdus pe piaţa naţională produse sigure şi de calitate, care îndeplinesc cerinţele de securitate şi de protecţie împotriva COVID-19, susţine Paul Anghel. 

Acesta recomandă achiziţionarea măştilor medicale sau chirurgicale fabricate de producătorii români, în locul unor produse tip „mască” venite din import, dar care sunt de fapt doar „acoperitoare faciale de utilizat în colectivitate”. Măştile produse de firmele româneşti sunt însă greu de găsit, iar problema pare a fi mai curând una de marketing: oamenii nu ştiu de unde le pot cumpăra.