Lupta cu ştirile false şi combaterea acţiunilor informative ostile, pe agenda MApN în următorii 4 ani – Program de guvernare

Imagine: Ministerul Apărării Naţionale / Facebook

Ministerul Apărării Naţionale va acorda mai multă atenţie ştirilor false în mandatul lui Nicolae Ciucă. Dezvoltarea unui cadru legal care să asigure modernizarea, operaţionalizarea şi gestionarea eficientă a priorităţilor reprezintă principalele obiective pe termen mediu ale MApN.

„Ştirile false şi acţiunile informative ostile reprezintă o provocare cu incidenţă asupra domeniului politico-militar, deoarce sunt derulate atât în scopul influenţării percepţiei sociale şi afectării încrederii populaţiei în instituţiile statului, cât şi pentru obţinerea de informaţii necesare pentru influenţarea procesului decizional. Gestionarea riscurilor şi ameninţărilor din mediul virtual, ne impun, cu necesitate, crearea şi dezvoltarea de capabilităţi specializate, la nivelul forţelor armate, pentru contracararea acţiunilor informaţionale, a propagandei cu scop destabilizator şi campaniilor de tip hibrid. Vor fi înglobate, pe lângă noile concepte care au apărut sau au cunoscut evoluţii semnificative (apărare şi descurajare, rezilienţă, cooperare interinstituţională, tehnologii emergente şi disruptive, digitalizare) şi lecţiile învăţate din recenta pandemie de Covid-19, în special în domeniul contribuţiei forţelor armate la sprijinirea autorităţilor civile, precum şi în gestionarea fenomenelor asociate, cum ar fi propaganda disruptivă sau ştirile false”, se aratăîn programul de guvernare.

Alte direcţii de lucru la MApN

Potrivit documentului, Guvernul va avea în vedere „consolidarea posturii de apărare şi descurajare, prin dezvoltarea unor capabilităţi de apărare robuste şi reziliente, credibile, interoperabile, flexibile şi eficiente”, care vor fi destinate descurajării unei agresiuni împotriva României şi asigurării unui răspuns adecvat la provocările mediului de securitate, inclusiv în spectrul hibrid.

„Acţiunile destabilizatoare din proximitatea estică a României, derulate pe multiple paliere şi într-o manieră sincronizată, continuă să influenţeze şi să modifice situaţia de securitate din regiunea Mării Negre, prin perpetuarea instabilităţii, întreţinerea conflictelor prelungite şi influenţarea parcursului european şi euro-atlantic al statelor din acest areal. Astfel, sunt necesare cinci elemente esenţiale: capabilităţi de înaltă tehnologie, o resursă umană înalt educată şi foarte bine instruită, restartarea industriei de apărare autohtonă, dezvoltarea unei culturi instituţionale centrată pe cunoaştere şi inovaţie şi, nu în ultimul rând, rezilienţa naţională, inclusiv bazată pe pregătirea populaţiei, a economiei şi a teritoriului pentru apărare”, se menţionează în programul de guvernare.

Obiectivele pe termen mediu sunt dezvoltarea cadrului politic şi juridic din domeniul apărării şi securităţii naţionale, creşterea relevanţei strategice a României în cadrul NATO şi UE, consolidarea parteneriatului strategic cu SUA, intensificarea cooperării bilaterale în domeniul apărări, continuarea demersurilor privind dezvoltarea capabilităţilor prin implementarea prevederilor Programului Armata României 2040 şi a Planului multianual de înzestrare a Armatei României şi îmbunătăţirea cadrului normativ specific domeniului apărării şi calităţii vieţii personalului.