INFOGRAFIE Ameninţarea Dunării: care sunt zonele cele mai expuse la inundaţii
0
62 de persoane şi-au pierdut viaţa, în ultimele zile, în urma celor mai grave inundaţii din ultimii 120 de ani în Serbia şi Bosnia-Herţegovina. MAE recomandă evitarea acestor zone. Viitura va intra joi şi în România, iar autorităţile se aşteaptă la ce e mai rău.
Ţările vecine se confruntă cu cea mai mare catastrofă naturală din ultimul secol, după creşterea alarmantă a cotelor Dunării.
Nici în România situaţia nu este mai bună. Digurile riscă să cedeze în timp ce mai multe judeţe din ţară aflate pe cursul fluviului Dunărea se află de sâmbătă sub incidenţa codurilor portocaliu şi galben de inundaţii după ploile abundente din ţările vecine.
Aici, râurile Sava şi Morava s-au umflat şi aduc cantităţi impresionante de apă care se revarsă în Dunăre, debitul maxim al fluviului la intrarea în România urmând să fie atins joi, potrivit autorităţilor.
Centru de comandă la Craiova
Pentru a preîntâmpina o situaţie dezastruoasă, Guvernul a luat decizia de a înfiinţa la Craiova un centru regional de comandă pentru inundaţii care va monitoriza în special situaţia digurilor de pe Dunăre. Anunţul a fost făcut de vicepremierul Liviu Dragnea, potrivit căruia Dunărea va înregistra joi cel mai mare debit din ultimii opt ani.
Concret, debitul fluviului va atinge un nivel maxim de 13.500 metri cubi pe secundă până pe 22 mai, iar viitura va staţiona 4-5 săptămâni în România, existând „un risc nu de depăşire a digurilor, ci de rezistenţă a acestora”, a completat vicepremierul.
Astfel, autorităţile au pregătit deja peste un milion de saci cu nisip, pentru a fi folosţi în cazul în care apele vor distruge digurile. „Digurile realizate de-a lungul Dunării sunt deja sub observaţia celor de la Apele Române, pentru a observa dacă cumva apar eroziuni”, a mai spus Dragnea, adăugând că, deocamdată, nu se pune problema evacuării localităţilor.
Şeful ANM: „Precipitaţiile revin după 27 mai!“
Tot ieri, premierul Victor Ponta a anunţat că viitura Dunării din Serbia prezintă un pericol extrem de ridicat. „Mai repede de o săptămână nu vom putea sta liniştiţi”, a spus şeful Executivului, cu toate că meteorologii au venit cu veşti bune, explicând că precipitaţiile vor reîncepe abia dupa 27 mai, când pericolul va trece.
„Din punct de vedere al situaţiei meteo, veştile nu sunt proaste. Până pe 27 mai, precipitaţiile nu pot să contribuie la creşterea râurilor. Nici în bazinul Dunării nu sunt ploi până lunea viitoare. Pe 27 însă începe să plouă în bazinul Dunării şi în România. Maximul la intrarea în ţară va fi pe 25 mai, iar ploile vor încep pe 27”, a declarat Ion Sandu, şeful Administraţiei Naţionale de Meteorologie, în cadrul Comandamentului pentru situaţii de urgenţă reunit ieri la Guvern.
Ponta: „Armata să fie pregătită să intervină!“
De altfel, Ponta a menţionat că va solicita ajutorul Armatei la inundaţii în cazul în care problemele nu vor putea fi înlăturate cu ajutorul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, Poliţiei, Apelor Române şi autorităţilor locale. Ba mai mult, ministrul Apărării, Mircea Duşa, a anunţat că la Timişoara este pregătită o escadrilă de elicoptere, care pot interveni în orice moment.
Autorităţile sunt îngrijorate de faptul că această creştere a Dunării ar putea duce la ruperea digului de apărare a Bălţii Ialomiţa, fapt care ar duce la inundarea unui segment din Autostrada Soarelui.
Cotele de inundaţie, depăşite la cinci staţii hidrometrice
Potrivit reprezentanţilor Administraţiei Naţionale „Apele Române” (ANAR), luni la prânz Dunărea se situa peste cotele de inundaţie la cinci staţii hidrometrice: Calafat (cu 60 cm), Bechet (cu 84 cm), Corabia (cu 53 cm), Turnu Măgurele (cu 63 cm), Zimnicea (cu 35 cm).
Totodată, reprezentanţii ANAR au arătat că digurile de pe sectorul Gruia-Zimnicea au intrat în faza II de apărare (aferentă depăşirii cotei de inundaţie, respectiv codului portocaliu de inundaţii), iar, în aval de Zimnicea, sunt în faza I (aferentă depăşirii cotei de atenţie, respectiv codului galben de inundaţii).
Mai mult, începând de duminică, autoturismele au interdicţie de trecere prin punctul de frontieră de la Bechet, după ce Dunărea a inundat pista de acostare, în timp ce la Orşova lacul de acumulare a fost golit, pentru a putea prelua apele Dunării. În aceste condiţii, autoturismele pot traversa graniţa cu Bulgaria prin Calafat, pe podul care leagă localitatea doljeană de Vidin.
Cu ochii pe Dunăre: Mobilizare generală în ţară
Galaţi. Maximul undei de viitură se va înregistra la Galaţi pe 25 mai 2014, fiind estimat, atunci, un debit de 14.000 mc/s şi o cotă de 605 cm, cu cinci centimetri peste cota de inundaţii.
Autorităţile gălăţene susţin că SC Apă Canal va trebui să verifice pompele din Valea Oraşului şi să asigure vanele, iar Arcelor Mittal va proteja calea ferată din zona Barboşi, o atenţie deosebită impunându-se în zona Bălţii Mălina, care poate deversa şi din cauza fenomenului de remuu de pe Siret.
În municipiul Galaţi, sunt pregătite 21 de utilaje, 10 motopompe, peste 20.000 de saci cu nisip şi 600 de persoane care pot fi angrenate în acţiunile de întărire a digurilor.
Călăraşi. De duminică până luni, la Călăraşi, debitul braţului Borcea, afluent al Dunării, a crescut cu 31 de centimetri, ajungând, ieri, la un nivel de 518 centimetri. Cota de atenţie este de 550 de centimetri. „Am intrat în faza I de apărare cu două incinte: Unirea-Jegălia-Gâldău şi Călăraşi Răul. Putem să suportăm un debit de 14.000 - 15.000 mc/s”, a declarat Viorel Roman, directorul Apelor Române-Filiala.
Mehedinţi. Debitul Dunării continuă să crească şi în Mehedinţi, unde se prognozează valori de până la 13.500 mc/s, pentru 25 mai. În aşteptarea viiturii, lacul de acumulare de la Orşova a fost golit, 50 de metri de la mal.
„Lacul se goleşte fiindcă el trebuie să asigure un tranzit la nivelul debitului care intră. Dacă nu, el trece peste baraj şi inundă uzina electrică”, a declarat Mihai Ghiba, directorul Căpităniei Zonale Drobeta Turnu Severin. Debitul Dunării la intrarea în ţară a ajuns, luni, la 12.700 de mc/s, fiind depăşite cotele de atenţie şi de inundaţie pe anumite sectoare din Mehedinţi.
Potopul s-a abătut asupra Balcanilor
În Serbia, puhoaiele ameninţă centrala electrică Nikola Tesla, care alimentează cu electricitate cea mai mare parte din ţară, iar un oraş, situat la sud-vest de capitala Belgrad, a fost înghiţit aproape în totalitate de ape.
Situaţia este disperată şi în ţara vecină, Bosnia-Herţegovina. În multe localităţi, nivelul apei depăşeşte doi metri. Hidrologii se tem că o nouă creştere a nivelului apelor râurilor Sava şi Morava vor ameninţa noi localităţi din Serbia şi Bosnia, relatează AFP.
Oraşul Samac din nordul Bosniei, de unde cei 26.000 de locuitori au fost evacuaţi aproape în totalitate, se află în continuare sub ape, situaţie înregistrată în zeci de localităţi din nord-estul Bosniei. Râul Sava a inundat mai multe sate din această regiune, unde 6.000 de persoane au fost evacuate. Sinistraţii spun că nivelul apelor a ajuns la trei metri.
Drumuri de acces închise în Bosnia
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează cetăţenii români care se deplasează pe teritoriul Bosniei şi Herţegovinei că toate drumurile de acces (europene sau regionale) către localităţile Maglaj, Doboj, Bijelina, Zvornik, Brcko, Modrica, Bosanski, Samac, Tuzla, Vares, Sarajevo (Ilidza, Novi Grad) şi Olovo sunt blocate de inundaţii sau alunecări de teren şi multe dintre localităţile evacuate au rămas fără electricitate. Potrivit MAE, localităţile Vogosca şi Visoko au fost cel mai grav afectate.
De asemenea, drumurile naţionale M-17 şi M-18 sunt afectate pe anumite porţiuni, fiind impracticabile din cauza aluncărilor de teren. Şi traficul feroviar este suspendat pe secţiunileTuzla, Banovici, Zvornik, Doboj, Brcko; Brcko-Banovici, în Zivnice; Zenica-Maglaj, în Topcic Polje.
MAE recomandă cetăţenilor români care doresc să tranziteze Bosnia şi Herţegovina să evite zonele menţionate în următoarele 5-7 zile şi să urmărească atenţionările emise de către instituţiile de specialitate pe acest subiect înainte de a se deplasa pe teritoriul acestui stat.
Căi de acces blocate în Serbia
În ceea ce priveşte Serbia, MAE informează că autorităţile sârbe au declarat stare de urgenţă pe întreg teritoriul ţării, zonele cele mai afectate fiind Kolubara, Macvanski, Valjevo, Sabac, Cacak, Uzice, Lucan, Mionica, Loznica, Zajecar, Osecina, Koceljevo, Lajkovac, Ub, Ljig, Gornij Milanovac, Mali Zvornik, Pozega, Vladimirci si Kosjeric.
De asemenea, din cauza alunecărilor de teren a fost oprit traficul feroviar pe ruta Belgrad-Nis; traficul rutier şi feroviar pe porţiunea de drum Belgrad-Bar; traficul rutier pe Ibarska Magistrala. În Croaţia, principalele regiuni afectate sunt centrul şi de nord-vestul ţării, Lika şi Slavonia. Atât drumul de acces către Sljeme, cât şi mai multe drumuri naţionale şi judeţene din regiunea Slavonia sunt închise traficului rutier.
Frăţia din Banat: Moblilizare exemplară pentru sinistraţii din Serbia
Mobilizare de amploare în Timiş, unde comunitatea locală, cea religioasă, români şi sârbi la un loc, dar şi administraţia publică au demarat o mişcare de forţe impresionantă pentru adunarea de bani şi de ajutoare umanitare care vor lua calea Serbiei, înecată în ape.
Capitala Banatului dă dovadă, zilele acestea, de o solidaritate impresionată faţă de vecinii din Serbia, ţară care se confruntă, de săptămâna trecută, cu cele mai mari inundaţii din ultimii 120 de ani. În timp ce de la nivel central reprezentanţii României au reacţionat vag şi cu întârziere în privinţa unui ajutor oferit sinistraţilor de peste hotare, Timiş, judeţ în care comunitatea sârbă este una importantă, cu peste 17.000 de etnici, s-a mobilizat exemplar.
Pe aceeaşi temă:
Potopul s-a abătut asupra Balcanilor
FOTO Frăţia din Banat: Moblilizare exemplară pentru sinistraţii din Serbia
Ajută-ţi prietenii sârbi! Acum!
Cod portocaliu de inundaţii pe Dunăre şi pe mai multe râuri din Argeş, Olt, Teleorman şi Botoşani
Dunărea ar putea inunda Autostrada Soarelui
Serbia şi Bosnia, lovite de inundaţii grave. Bilanţul morţilor se ridică la cel puţin 14 persoane
Se încarcă comentariile...
