Ghinionul lui Radu Mazăre: conjunctura politică care i-a stricat planurile fostului edil constănţean
0Fostul edil al Constanţei Radu Mazăre ar putea fi adus foarte repede acasă, susţine consulul onorific al Madagascarului în România, Serge Rameau. Acesta atrage atenţia că noul preşedinte al ţării sale a declarat toleranţă zero pentru corupţie iar în scurtul răstimp de la alegeri a extrădat mai multe persoane importante date în urmărire.
Deşi a fost reţinut la un an de la momentul în care pe numele său a fost emis mandatul de arestare preventivă, în condiţiile în care a anunţat de la bun început unde a fugit Radu Mazăre ar putea fi extrădat foarte repede. Cel puţin aşa susţine consulul onorific al Madagascarului în România, Serge Rameau, care a declarat într-un interviu pentru Europa Liberă că extrădarea lui Radu Mazăre în România poate fi rezolvată uşor, dacă autorităţile de la Bucureşti vor dori acest lucru, pentru că noul preşedinte al Madagascarului este ferm împotriva corupţiei.
„Trebuie să vă spun că în Madagascar am avut alegeri prezidenţiale, iar noul preşedinte, Andry Rajoelina (instalat în ianuarie 2019 – n.r), este foarte ferm în eradicarea corupţiei în ţară. Mai multe persoane importante au fost arestate pentru fapte de corupţie, aşadar, dacă dl. Mazăre este în arest şi dacă România face paşi concreţi pentru extrădare, sunt convins că vom găsi uşor soluţia legală”, a precizat acesta. Mai mult, acesta a spus că, deşi între ţările noastre nu există un acord de extrădare, dacă la Bucureşti există voinţa necesară extrădarea s-ar putea face foarte rapid. „Dacă România doreşte, extrădarea se poate face foarte rapid. Au fost cazuri de oameni de afaceri din Madagascar care au fugit de lege în Mauritius şi care au fost extrădaţi într-o singură săptămână. Dacă a funcţionat în cazul nostru, poate funcţiona şi în altă situaţie”, a adăugat consulul Serge Rameau. În plus, anul trecut, autorităţile din statul african au adoptat o lege cu privire la cooperarea internaţională în materie penală prin care sunt uşurate condiţiile de extrădare din Madagascar. De altfel, Didier Razafindralambo, prim-adjunct al procurorului republicii din Madagascar a fost prezent în România în aprilie 2019 la o conferinţă organizată de Parchetul General.
Noul preşedinte al Madagascarului a declanşat o campanie anti-corupţie
Iar cu doar câteva săptămâni înainte noul preşedinte Andry Rajoelina, instalat în ianuarie 2019, a declarat,„toleranţă zero“ pentru corupţie şi a numit o personalitate emblematică în fruntea uneia din cele două instituţii majore de luptă împotriva acestui flagel. „Toleranţă zero şi sancţiuni exemplare împotriva întregului personal administrativ în materie de corupţie“, a cerut noul lider malgaş. El le-a spus miniştrilor săi că lupta împotriva corupţiei devine o prioritate ca şi elaboarea unor „standarde pentru serviciile publice, de la obţinerea unor hârtii administrative, la suma care trebuie plătită şi până la procedurile de urmat, toate pentru a strârpi birocraţia şi actele de corupţie”.
Sahondra Rabenarivo, „Doamna Integritate“
Dar cea mai importantă decizie este considerată numirea noului preşedinte al Comitetului pentru Integritate (CSI), o personalitate importantă a societăţii civile şi a cărei reputaţie în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţia este recunoscută. Această persoană este Sahondra Rabenarivo, membru activ al societăţii civile, în special în cadrul Observatorului vieţii publice, scrie RFI. Ea s-a alăturat experţilor platformei „Iniţiativa pentru emergenţa Madagascarului“, care l-a sprijinit pe Rajoelina în timpul campaniei prezidenţiale. Numirea sa a fost salutată de societatea civilă şi de mai multe cancelării străine. Sahondra Rabenarivo a declarat pentru RFI că rolul său va fi de a armoniza strategia naţională de combatere a corupţiei şi a obiectivelor exprimate în cadrul programului prezidenţial. Ea este responsabilă, până în iunie, cu supravegherea alegerii viitorului şef al Biroului Independent anti-corupţie (Bianco), a doua instituţie din ţară care se va ocupa de lupta anti-corupţie. De la venirea la putere a preşedintelui Andry Rajoelina au avut loc mai multe arestări spectaculoase ale rudelor fostului preşedinte Hery Rajaonarimampianina, acuzate de corupţie, iar noul ministru al Justiţiei a anunţat într-un interviu „sfârşitul cultului impunităţii“.
Autorităţile române spun că au demarat procedurile de extrădare
Dincolo de contextul politic, avocaţii atrag atenţia că procedura extrădării este una anevoioasă, iar perioada scurtă pentru care a fost reţinut Radu Mazăre (6 zile) ar trebui să îndemne la rezerve cu privire la aducerea rapidă în ţară a acestuia.
„Nu cred că trebuie să ne facem speranţe că Radu Mazăre ar putea fi adus în ţară în câteva zile. Vorbim de o procedură care nu se rezolvă într-o perioadă atât de scurtă. În primul rând, instanţa care l-a condamnat trebuie să transmită dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru extrădare, apoi, în termen de 48 de ore, Ministerul Justiţiei, prin direcţia de specialitate, efectuează un examen de regularitate internaţională pentru a se întocmi şi transmite cererea de extrădare, apoi actele trebuie traduse în limba oficială a Madagascarului etc., sunt etape care durează. Consulul Madagascarului a spus că lui Mazăre nu i s-a oferit azil politic, în acest context, dacă depune o astfel de cerere, atunci procedura de extrădare se suspendă automat. În cel mai fericit caz, câteva luni de zile tot ar dura”, este de părere avoactul Adrian Cuculis.
La rândul ei, ministrul interimar al Justiţiei, Ana Birchall, a declarat, miercuri seară, că instituţia pe care o conduce poate demara procedura de extrădare a lui Radu Mazăre din Madagascar doar după ce instanţa competentă va dispune o asemenea decizie şi va remite documentele. „Ministerul Justiţiei a primit astăzi (miercuri - n.r.), la ora 17.34, o informare de la Biroul Interpol prin care se confirmă că Mazăre Ştefan Radu a fost arestat provizoriu la data de 8 mai în Madagascar. Conform Legii 302/2004 privind cooperarea judiciară în materie penală, Ministerul Justiţiei demarează procedurile legale în vederea extrădării în baza atribuţiilor care îi revin numai după primirea de la instanţa competentă a încheierii prin care se constată că sunt îndeplinite condiţiile de extrădare. Aşadar, aşteptăm documentele de la instanţa de judecată”, a anunţat aceasta pe contul de Facebook.
De altfel, miercuri seară Poliţia Română a sesizat Curtea de Apel Bucureşti cu privire la arestarea lui Radu Mazăre în Madagascar. Potrivit procedurii, Curtea de Apel Bucureşti va analiza dacă sunt întrunite condiţiile extrădării, iar, după aceea, instanţa va informa Ministerul Justiţiei, care o să trimită către Madagascar cererea de extrădare, urmând ca autorităţile de acolo să se pronunţe cu privire la această cerere.
Dat în urmărire din ianuarie 2018
Radu Mazăre a fugit în Madagascar în decembrie 2017, el neavând atunci interdicţia de a părăsi ţara. Arestat preventiv în dosarul „Polaris”, în iunie 2015, Curtea Supremă schimbă această măsură cu cea a controlului judiciar, cu menţiunea că îi era interzis să părăsească ţara. Un an mai târziu însă, în martie 2016, aceeaşi instanţă acceptă să elimine şi această interdicţie, deşi era cunoscut că fostul primar al Constanţei deţine un complex turistic în Madagascar, stat cu care România nu avea şi nu are un tratat de extrădare. În plus, Mazăre era la acea dată inculpat în mai multe dosare penale cu un prejudiciu de ordinul sutelor de milioane. După fuga în Madagascar, instanţa supremă înlocuieşte controlul judiciar cu arestul preventiv, iar în 11 ianuarie este emis un madat de urmărire internaţională pe numele fostului edil al Constanţei. Judecătorii Curţii Supreme se declară sfidaţi de fuga acestuia. „Din conduita pe care inculpatul a înţeles să o adopte după punerea sa în libertate şi, mai ales, după înlăturarea interdicţiei de a părăsi teritoriul României, acesta inducând în eroare şi, mai apoi, sfidând Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, reuşind, totodată, să inducă în opinia publică un sentiment de slăbiciune a statului român şi de zădărnicire a actului de justiţie”, se arată în motivarea deciziei prin care s-a cerut arestul preventiv al lui Radu Mazăre.
În acest moment, Radu Mazăre este condamnat definitiv la 9 ani de închisoare cu executare în dosarul retrocedărilor ilegale de pe litoral, un dosar cu un prejudiciu de circa 114 milioane de euro. Acesta mai are alte trei procese pe rol, ce vor intra sau sunt în faza de apel, fiind condamnat în două dintre acestea şi achitat în celălalt. Astfel, în mai 2018, Tribunalul Constanţa l-a condamnat la 6 ani şi 6 luni de închisoare pentru abuz în serviciu, iar săptămâna trecută Curtea Supremă l-a condamnat la alţi 9 ani de închisoare în dosarul „Polaris”. În iunie 2018, Mazăre este achitat în dosarul „Henri Coandă” unde era acuzat de luare de mită.
Cine ne reprezintă în Madagascar
România nu are ambasadă în statul Madagascar, însă în urmă cu două luni de zile, la 28 martie, România a numit-o consul onorific în Madagascar pe Lăcrămioara Toader, pe motiv că locuieşte în Antananarivo de 30 de ani. Lăcrămioara Toader este nimeni alta decât mama partenerului de afaceri al lui Radu Mazăre, Dorin-Freeman Manahadray, cel care l-a ajutat în 2012 pe primarul Constanţei să închirieze terenul pe care a construit complexul turistic de lux din Madagascar. Informaţia a fost publicată de Rise Project în vara lui 2017. Consulul onorific al statului Madagascar în România a confirmat legăturile Lăcrămioarei Toader cu Radu Mazăre, însă a precizat că relaţia dintre cei doi s-a destrămat în termeni neamicali. „Doamna Toader l-a ajutat cu bună-credinţă pe Radu Mazăre când a venit în Madagascar. Înainte să fie numită consul onorific, au avut un acord de afaceri cu Radu Mazăre. Fiul ei, Dorin, a cumpărat pământ pentru Radu Mazăre, pentru că străinii nu pot cumpăra terenuri în Madagascar. I-a închiriat pe 99 de ani terenul lui Radu Mazăre şi a supervizat construcţia complexului turistic pe care îl deţine. Realaţia lor s-a destrămat însă, în termeni neamicali”, a spus Serge Rameau.