Fost şef la Garda Financiară, acuzat de spionaj economic în complicitate cu o amantă din Republica Moldova

Dragoş Rusu este acuzat că ar fi oferit informaţii economice contra cost unor străini FOTO Mediafax

Dragoş Rusu, fostul comisar general adjunct al Gărzii Financiare, este acuzat de procurorii anticorupţie că a vândut informaţii economice unor străini şi că ar fi derulat operaţiuni economice sub coordonarea altui stat. Acesta a fost interceptat de Serviciul Român de Informaţii (SRI) în baza unui mandat de siguranţă naţională.

Mai exact, potrivit rechizitoriului procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) în dosarul privindu-i pe foştii procurori George Balan şi Marcel Sâmpetru, judecătoarea Georgeta Barbălată de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) şi fostul şef al DGIPI Ilfov, Mihai Vlad, fostul comisar general adjunct al gărzii financiare a fost interceptat de Serviciul Român de Informaţii (SRI) în baza unui mandat de siguranţă naţională. 

Acuzaţiile DNA sunt bazate pe interpretari ale interceptărilor telefonice conţinând discuţii purtate la mese.

Potrivit anchetatorilor, Dragoş Rusu este acuzat de faptul că „a pus în pericol siguranţa naţională prin divulgare de informaţii clasificate“.

Aceste informaţii apar în mai multe note ale SRI care a cerut monitorizarea şi interceptarea lui Dragoş Rusu la Înalta Curte de Casaţie şi de Justiţie. Fostul comisar general adjunct al Gărzii Financiare a fost monitorizat tot anul 2012 , iar  notele provin din perioada aprilie-iulie-octombrie.

 SRI: „Este un caz pornit de la o sesizare a ServiciuluI Român de Informaţii“

„Este un caz care a pornit de la o sesizare a serviciului Român de Informaţii (SRI) în perioada 2011. Tot ceea ce vă pot spune este că SRI a cooperat în acest caz cu Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA)“, a declarat pentru adevarul.ro, Sorin Sava, purtătorul de Cuvânt al SRI.

„Din conţinutul încheierilor antemenţionate, parţial declasificate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie rezultă că în 20.10.2011 şi respective în 11.07.2011, prin intermediul Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Serviciul Român de Informaţii a adresat ICCJ solicitarea de autorizare a efectuării unor activităţi de culegere de informaţii în cazul numitului Rusu Dragoş. În motivarea cererii s-a arătat că Rusu Dragoş, comisar general adjunct al Comisariatului General al Gărzii Financiare desfăşoară activităţi cu potenţial ridicat de risc la adresasiguranţei naţionale, derulate pe componenta informaţională (obţinerea de informaţii din domeniul economic în interesul altui stat), operaţională (derularea unor proiecte de natură economică sub coordonarea serviciilor altui stat) şi contrainformativă (asigurarea locurilor de întâlnire, a sistemului de legătură, verificarea unor persoane şi firme), se precizează în rechizitoriul trimis instanţei, prezentat de Lumea Justiţiei.

Ofiţerii SRI susţin în rapoartele lor că Dragoş Rusu se ocupa şi de contrainformaţii, şi de partea operativă. El verifica diferite firme, dădea informaţii acestor puteri din estul Europei şi avea tot felul de întâlniri operative cu străini.

Potrivit aceloraşi surse, „printre activităţile cu impact în domeniul securităţii naţionale, au fost descrise şi relaţiile lui Rusu Dragoş cu cetăţeni străini, care prezintă elementele unei legături de natură operativă. Cu privire la acest aspect s-a specificat că legătura dintre Rusu Dragoş şi cetăţenii străini este asigurată de o femeie, cetăţean al Republicii Moldova, cu care Rusu Dragoş este în relaţii intime“, este punctat în rechizitoriul procurorilor.

În 2012, Rusu s-a suspendat din funcţia de conducere pe care o avea la Garda Financiară, după ce au apărut diverse informaţii legate de implicarea lui în cazuri de corupţie. El a ocupat această funcţie în perioada 2008-2012.

Sorin Blejnar: „Dacă e vinovat să răspună!“

Sorin Blejnar, fostul şef al Gărzii Financiare, a declarat că preferă să nu comenteze acest subiect şi că lasaă justiţia să demonstreze dacă acuzaţiile procurorilor sunt sau nu fondate.

„Sigur, îl cunosc pe domnul Rusu. Nu vreau însă să fac niciun fel de comentarii. Dacă acuzaţiile procurorilor se vor dovedi ca fiind adevarătate, atunci va trebui să răspundă pentru ceaa ce a făcut. Până atunci, eu zic să-i acordăm prezumţia de nevinovăţie şi să-l lăsam să şi-o dovedească,  dacă poate să facă asta. Se încearcă alipirea mea de tot felul de subiecte care fac can-can-uri televizate. Dacă e vinovat să răspundă! “, a declarat Sorin Blejndar, fostul şef ANAF, pentru adevărul.ro.

De ce este acuzată Georgeta Barbălată?

Judecătoarea Georgeta Barbălată (foto dreapta Mediafax) este acuzată că în 10 iulie 2012 a aflat că procurorii DNA au solicitat Instanţei Supreme autorizarea percheziţiilor la domiciliile lui Mihai Vlad, George Bălan şi Marcel Sâmpetru, în dosarul în care cei trei erau cercetaţi penal.

Mai mult, potrivit anchetatorilor judecătoarea l-a avertizat pe Mihai Vlad prin intermediul altei persoane că domiciliul său ar putea să fie percheziţionat şi că are probleme legate de Bălan, Sâmpetru şi DNA, asigurându-i astfel timpul necesar pentru a distruge şi ascunde documente şi obiecte compromiţătoare ce ar fi putut constitui mijloace de probă, zădărnicind astfel urmărirea penală, au mai notat procurorii în documentul citat.

De asemenea, judecătoarea ICCJ Georgeta Barbălată a dispus emiterea unor mandate de siguranţă naţională pe numele unor persoane, la solicitarea Serviciului Român de Informaţii (SRI), apoi i-ar fi divulgat lui Mihai Vlad date referitoare la persoanele care făceau obiectul de cercetare al structurilor informative, acţiunile sale fiind de natură a pune în pericol siguranţa statului“. Mihai Vlad a transmis apoi aceste date şi numele persoanelor faţă de care s-au emis mandate de siguranţă naţională lui George Bălan şi Marcel Sâmpetru, au mai arătat procurorii anticorupţie.

Potrivit unor surse judiciare, judecătoarea  Barbălată i-ar fi spus ui Mihai Vlad despre faptul că în noiembrie 2011 a emis două mandate de interceptare, în cadrul unor anchete penale, pe numele comisarului şef al Gărzii Financiare Ilfov Dragoş Rusu şi al fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Ilfov Cristache Rădulescu.

„Analizând afirmaţiile lui Vlad Mihai, constatăm că fac parte integrantă din conţinutul încheierii prin care s-a prelungit mandatul emis pe numele lui Rusu Dragoş de către inculpata Barbălată Georgeta. Astfel acesta cunoştea faptul că a fost autorizată efectuarea unor activităţi de culegere de informaţii în cazul lui Rusu Dragoş. „ L-au avut pe mandat” şi că unul dintre motive era legătura pe care acesta o avea cu o persoană de sex feminin, cetăţean al Republicii Moldova ” Şi ăştia l-au tot prins. Că de aici au plecat pe mandat, că el se ducea la Chişinău“, se precizează în rechizitoriul procurorilor.

Martea trecută, procurorii  anticorupţie au dispus trimiterea în judecată a procurorilor George Bălan - fost membru CSM şi Marcel Sampetru - consilier la CSM, la data faptelor, a judecatoarei Georgeta Barbalata şi a fostului sef SIPI Ilfov, Mihai Vlad.

Procurorii anticorupţie arată în rechizitoriul trimis instanţei că, în perioada martie - iulie 2012, Mihai Vlad, Marcel Sâmpetru şi George Bălan, „urmărind comiterea infracţiunii de folosire de informaţii nedestinate publicităţii, au urmat un plan de acţiune, anterior convenit, în cadrul căruia fiecare avea sarcini bine conturate, cu respectarea unor măsuri de prevedere, de natură a înlătura posibilităţile de conservare sau administrare a unor eventuale mijloace de probă privitoare la activitatea infracţională pe care urmau să o desfăşoare“.

Astfel, George Bălan şi Marcel Sâmpetru, prin poziţiile pe care le ocupau, respectiv de membru CSM şi consilier în acest for, precum şi prin conexiunile la nivel politic, îi transmiteau lui Mihai Vlad solicitări privind obţinerea de informaţii care nu sunt destinate publicităţii, în beneficiul lor sau al altor persoane, în special pentru a-şi asigura apărarea în cazul unor eventuale anchete penale. Totodată, Sâmpetru şi Bălan se asigurau de protecţia lui Mihai Vlad, respectiv de menţinerea acestuia în funcţia de şef al SIPI Ilfov, "în interesul comun al asocierii", notează procurorii DNA în documentul citat.

Întâlniri „de taină“ într-un restaurant din Bucureşti 

Grupul format din Vlad Mihai, Marcel Sâmpetru, George Bălan şi Marian Petrache obişnuia să se întâlnească într-un restaurant din Bucureşti, unde rezerva un anumit separeu, majoritatea discuţiilor interceptate de procurori având loc în această locaţie, arătau procurorii în referatul de punere sub acuzare.

Potrivit referatului DNA, patronul restaurantului era anunţat atunci când se organizau întâlnirile şi prelua telefoanele mobile ale celor prezenţi, la solicitarea lor, pentru evitarea înregistrării discuţiilor purtate.

George Bălan şi-a dat demisia din magistratură în noiembrie 2012. Preşedintele Traian Băsescu a semnat în 15 ianuarie decretul de eliberare din funcţia de procuror a lui George Bălan, de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.

Şi Marcel Sâmpetru a demisionat din magistratură, decretul de eliberare din funcţie fiind publicat în 1 august 2012.

Secţia pentru procurori a CSM dispusese, în 11 iulie 2012, suspendarea din funcţie a lui George Bălan, precum şi suspendarea din funcţie şi încetarea detaşării la CSM a lui Marcel Sâmpetru, procuror la Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Comisarul şef Vlad Mihai a fost retras de la conducerea SIPI Ilfov şi delegat la Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă, unde va desfăşura activităţi specifice care nu presupun accesul la informaţii clasificate, anunţa DGIPI în 12 iulie 2012.

În 3 septembrie 2012, Georgeta Barbălată, judecător la Secţia Penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a fost suspendată din funcţie de către Consiliul Superior al Magistraturii, ca urmare a punerii în mişcare a acţiunii penale împotriva sa.