Expert în securitate, despre efectul neașteptat al lui Trump asupra NATO: „Mai degrabă, un stres pozitiv”

Declarațiile controversate ale lui Donald Trump cu privire la NATO și insistențele acestuia pentru alocarea a 2% din PIB pentru Apărare sunt considerate de către președintele Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență, Ovidiu Raețchi, drept „un stres pozitiv” care motivează țările să ia măsuri.

Donald Trump a făcut mai multe declarații controversate cu privire la NATO. FOTO: Profimedia

În cadrul Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență (E-ARC) - un centru de excelență din subordinea Ministerului Afacerilor Externe care are ca scop întărirea rezilienței NATO, UE și a statelor membre sau partenere - se derulează în această perioadă mai multe întâlniri diplomatice.

Amintim despre întrevederile cu ambasadorii Germaniei (Peer Olav Gebauer), Turciei (Özgür Kivan ç Altan), Poloniei ( H.E. Pawel Soloch), Ucrainei (H.E. Ihor Prokopchuk), Sloveniei (Robert Koklaj), Spaniei (Hern Ández Perez Sol Órzano), Republicii Coreea (Rim Kap-soo), Irlandei (H.E. Brendan Ward), etc.

Centrul organizează, din 2022, la București, în mod regulat, toate cursurile pentru experții NATO în domeniul rezilienței, din toate statele Alianței. De asemenea, E-ARC a oferit asistență în domeniul rezilienței misiunilor de sprijin UE din Moldova și Ucraina.

„Din ianuarie 2024, în urma aprobării în Guvern a Memorandumului privind internaționalizarea Centrului, am trecut într-o nouă fază, cea în care statele NATO, UE și o serie de parteneri ai celor două organizații (Australia, Japonia, Coreea de Sud, Republica Moldova etc) pot deveni state-membre în Centrul prezidat de România”, a explicat pentru „Adevărul”, Ovidiu Raețchi, președintele E-ARC.

Asta înseamnă că la București vor activa experți în reziliență din tot spațiul euro-atlantic, dar și din zona Asia-Pacific.

„Astfel, vor beneficia de oportunitatea de a ghida viitoarele proiecte și întreprinderi ale E-ARC și de a-și trimite experții la București, contribuind direct la crearea celui mai important hub de expertiză în domeniu, concentrându-i în București pe cei mai experimentați și cunoscuți specialiști din cadrul lume, oferind astfel statelor membre acces rapid la un bazin vast de informații, sfaturi și bune practici”, a mai explicat Raețchi.

În acest context, am vorbit cu Raețchi despre provocările privind reziliența NATO și a UE în contextul războiului din Ucraina, al blocării ajutorului SUA pentru Ucraina și al scenariului revenirii lui Trump la Casa Albă, rugându-l să împărtășească perspectiva pe care o are în urma discuțiilor pe care le-a avut cu partenerii diplomatici.

Trump, „un stres pozitiv în NATO”

Perspectiva nu este atât de „neagră” precum pare în unele analize.

„Declarațiile politice ale fostului președinte Trump - accentuez „politice”, pentru că ele au existat și în trecut fără a fi urmate neapărat de decizii concrete – acționează mai degrabă ca o formă de „stres pozitiv” în NATO și Uniunea Europeană. Bugetele pentru apărare au crescut constant, aproape toate statele și-au revizuit atitudinea față de problemele de securitate, Marea Britanie, Franța, mai nou Germania au dovedit o limpezime euro atlantistă remarcabilă”, spune Raețchi.

Pe de o parte, Trump a susținut că va scoate SUA din NATO, pe de altă parte, a susținut că NATO nu va interveni pentru a ajuta țările care nu au contribuit cu 2% din PIB pentru apărare. Dincolo de rezerva pe care o avem în contextul unor declarații făcute în campanie electorală, l-am întrebat pe Raețchi cu ce ar trebui să rămânem din aceste declarații.

„Cu interiorizarea „presiunii” ca factor pozitiv, de dezvoltare, de creștere, nu cu afundarea în fatalism. În Europa, domeniul militar trebuie oricum să fie adus la zi, în concordanță cu forța economică și tehnologică ramarcabile ale Bătrânului Continent”, a explicat Raețchi.

Expertul susține că acum este momentul favorabil pentru creșterea capacităților defensive, pentru că strategia militară cunoaște o transformare majoră și apar capacități noi (drone, cyber), mai puțin costisitoare comparativ cu armele reprezentative ale Războiului Rece, precum blindatele, care devin mai puțin relevante.

„Toate aceste direcții au nevoie de timp, pentru că modificări în industria de apărare sau în metodele de pregătire cer ani, nu se pot face peste noapte, implică reforme instituționale. Dar când ai vecini expansioniști, dispuși să lanseze războaie de agresiune, ai datoria să te pregătești”, a mai spus președintele E-ARC.

România și dezbaterea 2% pentru Apărare

Întrebat despre insistențele lui Trump cu privire la alocarea a 2% din PIB pentru Apărare, Raețchi a declarat: „Pentru noi, statele aflate în proximitatea Rusiei, care am cunoscut de-a lungul istoriei agresiuni și anexări din acea direcție, necesitatea e evidentă. De aceea, am și văzut România sau Polonia fiind vârfuri de lance în direcția principiului „2% din PIB pentru Apărare” și lansând programe majore de modernizare în domeniul defensiv”.

Expertul subliniază că Tratatul NATO nu se limitează doar la faimosul articol 5, al solidarității „toți pentru unul și unul pentru toți”, ci include și un articol 3 unde statele membre se angajează „să își mențină și să își dezvolte capacitățile individuale și colective de a rezista unei agresiuni armate”.
 
„Acesta este articolul care implică reziliența fiecărui stat în parte, pentru că oricum e nevoie de un interval de 48-72 de ore, apoi de câteva săptămâni, în care trebuie să reziști în fața unui atac cu resurse prioritar proprii, până când aliații ajung la tine cu forțe semnificative, care sunt greu de transportat peste noapte”, a mai explicat președintele E-AR

NATO fără SUA?

Expertul susține că societatea americană și-a definit încă din mandatul președintelui Barack Obama opțiunea strategică de a acorda o mare atenție competiției geopolitice din Asia-Pacific.

Întrebat despre perspectiva unui NATO fără SUA, Raețchi vede mai degrabă o evoluție în care Europa își asumă costuri și roluri mai pronunțate în coordonare cu Washington, astfel încât SUA să își poată îndeplini obiectivul de a privi cu mai mare atenție spre Pacific.

„Acest lucru este și în interesul europenilor, care înțeleg foarte bine cât de important este pentru destinul democrației ceea ce se întâmplă în Asia”, a conchis expertul în securitate.