EXCLUSIV. Cât de vulnerabilă e România în fața spionilor ruși. Expert în securitate: „Au reușit să învețe lucruri noi și să își schimbe strategiile”
0Scandalul uriaș din Republica Moldova, unde chiar fostul șef al Statului Major, Igor Gorgan, a fost deconspirat ca fiind spion rus ridică semne serioase de întrebare privind capacitatea serviciilor occidentale de contraspionaj de a contracara acțiunile Moscovei. Într-un interviu pentru „Adevărul”, expertul în securitate Marius Ghincea explică acest caz, dar lansează un avertisment de luat în calcul pentru România.
Vestea că fostul șef al Statului Major al Republicii Moldova, Igor Gorgan, oferea informații secrete agenţilor GRU ai Kremlinului a provocat o adevărată furtună la Chișinău, dar cu siguranță nu a scăpat nici serviciilor de intelligence din România și alte țări NATO. Pentru România e un nou avertisment, după ce, în urmă cu doar două săptămâni, un diplomat al Ambasadei Federației Ruse din București a fost expluzat din motive care nu au fost făcute publice, iar un cetățean român a fost acuzat de spionaj.
Cert este că serviciile intelligence din Rusia și-au intensificat acțiunile pe teritoriul unor țări ca Republica Moldova și România, iar cel puțin în prima dintre ele au reușit să penetreze la nivel înalt, dovadă cazul Igor Gorgan.
Republica Moldova, raiul spionilor ruși
Expertul în securitate Marius Ghincea, de la Syracuse University, în SUA, şi Institutul Universitar European din Florenţa, este convins că există și alte cazuri similare, în special în Republica Moldova.
„Cazul Igor Goran ilustrează o problemă sistematică de care suferă statul moldovean și de care sunt la curent atât autoritățile de la Chișinău cât și cele din statele aliate NATO: toate instituțiile publice, inclusiv armata au fost penetrate de serviciile de informații rusești, care au probabil rețele extinse de informatori și agenți de informații infiltrate în punctele cheie ale sistemului. Aceasta nu este o noutate, așa cum spuneam, dar este deosebit de dificil pentru statul moldovean să îi identifice și să îi elimine din sistem, chiar și cu sprijin occidental”, explică Ghincea.
Cu toate acestea, deocamdată cel puțin, nu există nu implicații strategice relevante pentru NATO, spune el.
„Sunt sigur că există astfel de informatori și în România. De altfel, o persoană a fost reținută zilele trecute în România pentru spionaj în favoarea Rusiei”, amintește Ghincea.
El spune că Federația Rusă și-a intensificat activițiile de spionaj în România și în alte state NATO, precum și în țări care interesează direct Moscova, așa cum este Republica Moldova.
„Cu siguranță vorbim de o intensificare a activităților de spionaj atât ale Rusiei împotriva aliaților Ucrainei cât și a Occidentului împotriva Rusiei. De altfel, acțiunile de sabotaj ale Rusiei în Occident au devenit o preocupare crescută, dezbătută public”, adaugă el.
Marius Ghincea a explicat și cum pot fi contracarați spionii ruși care operează în România: „Contracararea unor astfel de acțiuni se realizează prin intermediul contraspionajului și printr-un control atent la accesul la informații clasificate.”
Există și alți spioni importanți în Moldova și România
Expertul este convins că există și alți spioni ruși importanți în România și Republica Moldova: „Sunt sigur că există, în special în rândul ofițerilor și funcționarilor publici. Asta ca să nu vorbim de parlamentari. Moldova este teren fertil pentru recrutare în serviciul serviciilor de informații rusești. Asta din nouă motive. Primul este legat de starea economică precară și a salariilor mici, care facilitează mituirea că mijloc de recrutare. Al doilea este legat de afinitățile socio-culturale a aproape jumătate din populație cu Rusia. Asta facilitează recuperarea pentru că nu este văzută că fiind reprobabilă moral”, mai explică Ghincea.
Ceva mai dificil este pentru spionii ruși în România, însă asta nu înseamnă că aceștia nu pot să obțină unele succese importante și la noi,
„În România este mai dificil pentru că aceste condiții menționate nu sunt atât de prevalente precum sunt în Moldova. Asta nu înseamnă însă că Rusia nu ar putea încerca și este posibil să aibă oameni în instituțiile statului, dar este evident neclar cât de sus sunt aceștia”, conchide Marius Ghincea.
De ce au eșuat spionii ruși în Ucraina
Dacă după invadarea Ucrainei de către trupele Federației Ruse s-a vorbit și despre un eșec al serviciilor intelligence ale Kremlinului, expertul îndeamnă la prudență și atrage atenția că rușii, care au avut întotdeauna spioni de top, nu trebuie sub nicio formă subestimați.
„E foarte dificil să spunem dacă a fost vorba de o deprofesionalizare sau de faptul că oamenii din jurul lui Putin nu au vrut, din frică, sau nu au putut să îi ofere analize mai competente. Regimurile autoritare au astfel de probleme legate de diseminarea informațiilor. Liderii agențiilor nu vor să-l supere pe șef cu informații neplăcute”, dezvoltă Ghincea.
El a explicat și motivul pentru care agenții ruși din Ucraina au eșuat, într-o primă fază.
„Există o diferență între colectarea datelor din teren și analiza acestor date. Problema pe care serviciile de informații le-au avut la începutul războiului a fost legată de analiza situației, nu de accesul la informații din Ucraina. Au plecat de la premise greșite, ceea ce a dus la a erori de analiză. Și trebuie să realizăm și faptul că Rusia a avut parte și de un proces forțat de învățare din greșeli și de adaptare”, avertizează el.
Între timp, lucrurile s-au schimbat mult, susține expertul. „Au reușit să învețe lucruri noi și să își schimbe strategiile militare și probabil și abordările de analiză”, e semnalul de alarmă tras la final de Marius Ghincea.
Iar ultimele reușite ale serviciilor intelligence ruse vin să confirme spusele sale. Recent, rușii au reușit să intercepteze discuții sensibile între mai mulți ofițeri germani de rang înalt. Discuțiile referitoare la o serie de livrări de arme către Ucraina și despre un atac ucrainean asupra Peninsulei Crimeea au fost difuzate pe reţelele sociale în Rusia și au pus într-o situație jenantă Germania. Președintele comisiei parlamentare germane de monitorizare a serviciilor secrete, Konstantin von Notz, nu și-a ascuns îngrijorarea că această interceptare nu ar fi una izolată.
„Întrebarea este dacă aceasta este o chestiune excepţională sau o problemă de securitate structurală" în interiorul armatei germane, a declarat Konstantin von Notz presei din țara sa.
Două cazuri de spionaj în mai puțin de o lună, în România
Ministerul Afacerilor Externe a informat, vineri 24 mai, că autoritățile române au decis declararea persona non grata pe teritoriul României a unui diplomat rus. Potrivit Ministerului de Externe, diplomatul din cadrul Ambasadei Federației Ruse la București este acuzatpentru activități care contravin prevederilor Convenției de la Viena din 1961 privind relațiile diplomatice.
„Aceste elemente au fost comunicate părții ruse astăzi, 24 mai 2024, în cursul convocării la sediul MAE, din dispoziția ministrului afacerilor externe Luminița Odobescu, a însărcinatului cu afaceri a.i. al Federației Ruse la București”, au informat reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe.
Se pare că acest caz are legătură cu românul arestat pentru trădare în favoarea Rusiei. Acesta ar fi furnizat informații din domeniul apărării unor diplomați ruși. Este vorba despre Dorin Alexandru Piscan, care a fost oficial acuzat că a desfășurat activități de spionaj în beneficiul Federației Ruse, vizând obiective militare românești și NATO. Conform probelor administrate, încă din 2022, inculpatul a supravegheat și a colectat informații militare sensibile, inclusiv fotografii ale tehnicii militare de luptă și ale deplasărilor de personal în zona de graniță cu Ucraina, în apropierea municipiului Tulcea. Aceste informații au fost transmise ulterior către diplomați din cadrul Ambasadei Federației Ruse la București. Suspectul se află în arest prevenitv, după ce Curtea de Apel București a dispus arestarea sa preventivă pentru o perioadă de 30 de zile.
Se încarcă comentariile...
