Evacuarea sediului Antenei 3. Mesajul judecătorilor către Fisc: „Soluţia dispusă prin decizia menţionată este clară şi neechivocă”

Judecătorii Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea de la Curtea de Apel Bucureşti au motivat decizia prin care au arătat că nu există niciun impediment pentru ca ANAF să confişte imobilele dobândite de Dan Voiculescu prin privatizarea frauduloasă a ICA.

Decizia a fost dată pe 25 ianuarie 2016, şi a venit ca urmare a unei contestaţii formulate de ANAF. Concret, ANAF voia ca instanţa să motiveze ce înseamnă „sarcină” în contextul în care în sentinţa dată de magistraţi se arată că imobilele care au aparţinut unor firme controlate de familia Voiculescu au fost confiscate în folosul statului, „libere de orice sarcini”.

Ambii magistraţi, Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea, i-au îndemnat pe angajaţii ANAF să aplice sentinţa, pe motiv că termenul „liber de sarcini” nu-i împiedică să oprească executarea.

Camelia Bogdan a motivat acest apel pe mai multe pagini în care a vorbit inclusiv despre procesele deschise în „civil” de avocaţii Grivco, Antena 3 sau Antena Group care încercau să tergiverseze evacuarea din imobile, şi susţineau că au un drept de preemţiune la cumpărare şi că erau sub puterea unui contract de închiriere, semnat în 2013, care expira în vara anului 2016.

Ce spune Alexandru Mihalcea

Pe de altă parte, Alexandru Mihalcea a fost mai concis, dar a arătat că soluţia pronunţată în cauza de faţă este rezultatul deliberărilor membrilor completului de judecată şi reflectă opinia ambilor membri ai acestui complet. „Din punctul de vedere al întinderii motivării acestei soluţii, consider că aceasta priveşte o multitudine de aspecte ce exced motivelor contestaţiei la executare şi aspectelor ce au condus la pronunţarea soluţiei adoptate în cauză”, a arătat judecătorul.

„Dispozitivul deciziei penale a cărui lămurire se solicită nu necesită vreo lămurire suplimentară având în vedere că soluţia dispusă prin decizia menţionată este clară şi neechivocă”, este concluzia lui Alexandru Mihalcea. Magistratul arată că Fiscul are un aparat juridic propriu şi poate apela  apela, în caz de necesitate, la serviciile unor avocaţi specializaţi în materia dreptului civil, pentru a obţine interpretarea noţiunii de „sarcină”, însă acest deziderat nu poate fi atins pe calea unei contestaţii la executare.

„Menţionez că doar aceste considerente sunt cele au stat la baza soluţiei adoptate de comun acord în cauză, ele regăsindu-se parţial şi în motivarea dată de judecătorul ce a redactat considerentele soluţiei, celelalte considerente ce se regăsesc în motivarea soluţiei fiind lipsite de utilitate. Din punctul meu de vedere, doar considerentele expuse în prezenta opinie se impuneau a fi reţinute şi în motivarea realizată de către judecătorul redactor”, a arătat Mihalcea.

Judecătorul s-a delimitat de considerentele care privesc situaţia de fapt dintr-un dosar deja soluţionat în mod definitiv, cele referitoare la situaţia unor acţiuni formulate în faţa unor alte instanţe civile, soluţiile adoptate de către acestea, modul de soluţionare al acelor cauze sau considerentele ce au stat la baza acelor soluţii şi, bineînţeles, cele referitoare la interpretarea unor norme juridice sau a unor termeni juridici de drept civil, „din cauza faptului că aceste considerente nu au relevanţă în prezenta cauză, nu reprezintă temeiuri ce au stat la baza soluţiei adoptate de ambii membrii ai completului şi contrazic chiar, parţial, soluţia pronunţată în cauză”.

Ce spune Camelia Bogdan

La rândul ei, judecătoarea Camelia Bogdan a explicat că firmele familiei Voiculescu au făcut mai multe procese în civil, pentru a rămâne în sediu.

„Or, ceea ce se solicită în prezenta acţiune este lămurirea sintagmei  LIBERE DE ORICE SARCINI şi CENZURAREA DREPTULUI DE PREEMŢIUNE LA CUMPĂRAREA UNOR IMOBILE TRECUTE ÎN PATRIMONIUL STATULUI motivat de împrejurarea că între firmele al căror beneficiar real este condamnatul Dan Voiculescu au fost încheiate în mod legal contracte de închiriere. În acest context, Curtea apreciază că împrejurarea că organul de executare nu cunoaşte şi solicită explicarea valentelor sintagmei  LIBER DE ORICE SARCINI precum şi cenzurarea dreptului de preemţiune la cumpărarea unor imobile trecute în patrimoniul Statului nu derivă dintr-o nelămurire cuprinsă în dispozitivul sau în considerentele deciziei pronunţate: Curtea a explicat pe larg de ce în cuprinsul deciziei pronunţate nu există nicio nelămurire”, a motivate Camelia Bogdan.


Judecătoarea a explicat că ANAF prin cererea introductivă de instanţă având ca obiect lămurirea dispozitivului deciziei penale nr. 888/A/08.08.2014 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a II a Penală în dosarul cu nr. 25497/3/2012**că îngreunarea valorificării acestor imobile este datorată unor litigii înregistrate pe rolul instanţelor civile, prin care se solicită recunoaşterea unor drepturi de preemţiune la cumpărarea unor imobile de către chiriaşi. “Curtea apreciază că nici aceste critici nu pot fi cenzurate pe calea contestaţiei la executare întemeiate pe disp.art.598  alin.1 lit.c) C.pr.pen., neaducându-se vreo critică deciziei pronunţate”, susţine Camelia Bogdan.

„Tot pentru considerente de acurateţe juridică şi accesibilitate a hotărârilor, având în vedere că activitatea de înfăptuire a justiţiei este serviciu public, nimic nu împiedică Curtea să facă trimitere la textele de lege care guvernează instituţia dreptului de preemţiune în Noul Cod civil: deschizând Noul Cod civil, Curtea ia act că acesta nu conţine nicio prevedere care sa recunoască expres si fără echivoc locatarului un drept de preempţiune, aşa cum reglementează un astfel de drept pentru alte situaţii”, a conchis Camelia Bogdan.

Sentinţa din 2014

Pe 8 august 2014, Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat definitiv pe Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare, iar alte 11 persoane au primit pedepse de până la opt ani de închisoare. Instanţa a dispus confiscarea mai multor sume de bani, dar şi o serie de imobile apaţinând inculpaţilor, printre care sediile posturilor de televiziune Antena şi cel al grupului de firme Grivco.