DNA a deschis dosarul „Transalpina 2”: trei oficiali ai CNADNR, urmăriţi penal

Trei oficiali CNADNR, urmăriţi penal FOTO Adevărul

Trei oficiali ai Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) sunt urmăriţi penal într-un nou dosar privind construcţia autostrăzii Transalpina, potrivit unui răspuns oficial al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).

Potrivit unui răspuns DNA oferit pentru Digi24, procurorii anticorupţie au început urmărirea penală faţă de cei trei oficiali din CNADNR în noul dosar a început încă din noiembrie anul trecut. 

Două dosare penale, două anchete guvernamentale, doi miniştri vizaţi, sute de milioane de euro şi o şosea nefinalizată, acesta este bilanţul proiectului Transalpina. 

Şoseaua trebuia să fie perla coroanei infrastructurii româneşti, însă aceasta este în continuare în stadiul de şantier, chiar şi la şapte ani de la începerea proiectului. 

O afacere păguboasă, de 300 de milioane de euro, dosarul „Transalpina 2” are la bază o sesizare din mai 2014, înaintată de Corpul de Control al primului ministru.

În aprilie 2008, Compania de Autostrăzi a scos la licitaţie proiectul pentru modernizarea Transalpina. Romstrade, firma lui Nelu Iordache, a câştigat contractul în valoare de 345,4 milioane de euro. Pentru derularea sa, CNADNR a ales metoda creditului furnizor - constructorul ia un împrumut bancar şi face lucrările, iar statul i le decontează ulterior.

Ludovic Orban declara că: „Au trecut ani buni de atunci. S-a discutat de posibilitatea finanţării de către companie, fie din bugetul companiei, fie printr-un alt sistem care să implice compania şi nu bugetul de stat”.

Corpul de Control al Guvernului susţine că utilizarea creditului-furnizor ar fi fost un paravan pentru ca statul să fie prejudiciat cu peste 300 milioane lei. Printre responsabili, se arată în raport, ar fi foştii miniştri Varujan Vosganian şi Ludovic Orban.

Investigaţiile preliminare arată că CNADNR ar fi plătit ilegal peste 20 milioane de euro, iar trei oficiali ai Companiei de Drumuri şi Autostrăzi sunt urmăriţi penal pentru abuz în serviciu.

Corpul de Control al Guvernul anunţa, zilele trecute, că va sesiza DNA pentru un presupus prejudiciu de 388 milioane de lei ce ar fi fost cauzat de Ludovic Orban şi Varujan Vosganian în procesul de realizare a proiectului de modernizare a DN 67C Bengeşti-Sebeş (Transalpina).

Potrivit raportului Corpului de Control al Guvernului, „în anul 2008, repezentanţii Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) SA au întocmit Nota de prezentare nr. DGA/104/14.02.2008 în care au menţionat faptul că << între conducerea CNADNR şi Ministerului Transporturilor domnul Ludovic Orban s-a dispus executarea lucrărilor de reabilitare a DN 67C în sistem credit-furnizor>>”.

„Prin această dispoziţie ministru transportului, Ludovic Orban, a creat premisele pentru iniţierea demersurilor aferente realizării obiectivului de investiţii <<Modernizare DN 67C Benge;ti – Sebeş, km 0+000 – km 148+417>>, respectiv pentru majorarea preţului contractului având ca obiect protejarea şi executarea lucrărilor prin includerea unor costuri suplimentare de finanţare realizare din rambursarea ulterioară a creditului furnizor”, se arată în raportul Corpului de Control.

Astfel, pe 5 septembrie 2008, CNADNR şi Nelu Iordache au încheiat contractul de lucrări pentru proiectarea şi executarea obiectivului de investiţii, în sistem de finanţare „credit-furnizor”, la preţul de 1.231.210.293,41 lei fără TVA, din care 472.287.066,13 lei costuri aferente „creditului-furnizor”.

Peste 90 de milioane de euro pagubă la bugetul de stat

„Pentru finanţarea în sistem <<credit-furnizor>>, a lucrărilor executate la <<Transalpina>>, în perioada octombrie 2008 – iulie 2012, în baza contractului de lucrări nr. 617/05.09.2005, reprezentanţii CNADNR au plătit, prin emiterea de bilete la ordin, costuri suplimentare de finanţare în cuantum de 388.725.108,53 lei (91.050.170,45 euro)”, se notează în documentul citat, în care se mai arată că acea sumă reprezintă paguba cauzată bugetului general al statului prin bugetul CNADNR.

În acest sens, Ludocvic Orban a solicitat adoptarea, în regim de urgenţă, a Hotărârii Guvernului numărul 1.141/2008 în scopul finanţării de la bugetul de stat a modernizării „Transalpina”, fără avizul Ministerului Economiei şi Finanţelor.

„Proiectul horărârii de Guvern a fost înscris pe <<lista suplimentară a agendei de lucru a Guvernului României>> din data de 18 septembrie 2008, ora 14:30. Din datele şi înscrisurile transmise Corpului de Control al primului-ministru de către Secretariatul General al Guvernului a rezultat faptul că proiectul de hotărâre a Guvernului a fost inclus pe lista suplimentară la ordinea de zi a şedinţei Guvernului din data de 18 septembrie 2008, iar <<solicitarea de introducere a proiectului pe lista suplimentară a fost formulată de domnul Ludovic Orban>>”, mai arată raportul. 

Astfel, două săptămâni mai târziu, pe 2 octombrie 2008, hotărârea Guvernului a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I numărul 679.

Pentru că prevederea avea implicaţii financiare, era obligatorie obţinerea avizului Ministerului Economiei şi Finanţelor, respectiv analizarea proiectului de către direcţiile de specialitate din minister. Însă, deşi proiectul nu a fost, în prealabil, avizat de către Ministerul Economiei şi Finanţelor, acesta a fost aprobat în şedinţa de Guvern din 18 septembrie 2008.

„Deşi nu a avut avizul Ministerului Economiei şi Finanţelor HG numărul 1.141/2008 a fost contrasemnată, pentru ministerul Transporturilor, de către secretarul de stat Septimiu Buzaşu şi de către ministrul Varujan Vosganian. Din verificarea ordinelor de delegare de competenţă, emise în anul 2008, de către ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, s-a constatat faptul că nu a fost emis niciun act administrativ având ca obiect preluarea atribuţiilor ministerului Transporturilor de către Septimiu Buzaşu pentru data de 18.09.2008, respectiv data la care a fost adoptată HG”, se mai arată în raportul Corpului de Control.

Varujan Vosganian ar fi semnat fără a avea aviz de la direcţiile de specialitate

În ceea ce-l priveşte pe Varujan Vosganian, raportul relevă faptul că acesta ar fi semnat Nota de fundamentare a proiectului de Hotărâre de Guvern fără a fi avizat, în prealabil, de către Ministerul Economiei şi Finanţelor.

„Proiectul hotărârii de Guvern nu a fost supus analizării de către direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor, întrucât Ministerul Transporturilor, în calitate de minister iniţiator, nu a transmis proiectul hotărârii de Guvern ministrului avizator, în niciuna din etapele procedurale anterioare adoptării”. se mai notează în raport.

Astfel, potrivit dispoziţiilor legale şi procedurilor interne în ceea ce priveşte avizarea proiectelor de acte normative din minister, avizul se solicită autorităţilor interesate în aplicarea actului normativ şi nu, în mod individual, conducătorului unităţii. În acest sens, prin semnarea de către Varujan Vosganian a notei de fundamentare a proiectului HG, fără ca, în prealabil, proiectul să fie suspus analizării direcţiilor de specialitate din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor, „au fost încălcate dispoziţiile legale şi normele interne la avizarea proiectelor de acte normative”.

Prin urmare, „Corpul de control al primului-ministru, ca organ cu artribuţii de control, va sesiza organele de urmărire penală, respectiv Direcţia Naţională Anticorupţie, privind operaţiunile sau actele ilicite în legătură cu care au rezultat indicii de săvârşire a unor posibile fapte care pot întruni elementele constitutive ale unor infracţiuni, urmând ca organul de urmărire penală, sau după caz, instanţa de judecată să hotărască asupra existenţei sau inexistenţţei infracţiunilor şi asupra vinovăţiei”.

Nelu Iordache, judecat pentru corupţie 

Nelu Iordache, care controlează firma de construcţii Romstrade, aflată în insolvenţă, este judecat, din mai 2014, pentru fapte de corupţie privind lucrări de modernizare a 148 de kilometri din DN 67C Transalpina, fiind acuzat de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată şi instigare la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, cu consecinţe deosebit de grave. 

Alături de acesta sunt judecaţi firma Romstrade şi mai mulţi şefi de la Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri (DRDP) Craiova.