Analiză De ce referendumul din justiție ar putea eșua. Anonimatul magistraților, un semnal privind climatul din sistem
0Lipsa unui plan concret este cea care a generat participarea redusă a magistraților la discuțiile cu președintele Nicușor Dan, convocate luni, 22 decembrie, la Palatul Cotroceni, semnalează analiștii.
Discuțiile cu președintele Nicușor Dan, purtate la Cotroceni de magistrații care au răspuns invitației au durat o zi întreagă. Cei care contestǎ actualii șefi din justiție au participat la discuții ce s-au desfășurat în fața camerelor de filmat. Din informațiile „Adevărul”, alte două grupuri au intrat în sală, fiind dorită păstrarea anonimatului. Ultimul grup nu a avut probleme de semnalat, însă existența unei forme de presiune asupra magistraților este evidentă, semnalează surse din cadrul Administrației Prezidențiale, în urma consultărilor.
De partea cealaltă, analiștii nu văd un rezultat final de succes în demersurile pornite. „Nu cred că domnii și doamnele din CSM își vor da demisia în urma presiunii publice. Asta este destul de limpede. Și faptul că există procurori sau judecători care nu doresc să fie văzuți și a căror identitate se dorește a fi protejată spune multe despre climatul din cadrul corpului magistraților”, este de părere Ioan Stanomir, profesor de drept constituţional la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii București.
De altfel, demersurile și discuțiile purtate de președintele Nicușor Dan luni cu magistrații indică faptul că „este clar că magistrații sunt fragmentați, că există un grup dominant de care depinde o parte semnificativă a corpului magistraților și că este deosebit de greu în acest moment să se ia măsuri pentru a se debloca situația. Asta este realitatea”, mai spune Ioan Stanomir.
Discuțiile de până acum și dezvăluirile semnalate din partea corpului de magistrați „confirmă parțial acele datele din documentarul Recorder. Dar trebuie văzut exact ce se poate schimba și ce nu se poate schimba. Pentru că trebuie să existe așteptări realiste”, este de părere profesorul de științe politice și drept Radu Carp.
Așteptări pesimiste în cazul „referendumului” pentru justiție
Șeful statului a anunțat și organizarea unei consultări între magistrați, un „referendum” prin corespondență, la care magistrații să răspundă cu „da” sau „nu”, fiind întrebați dacă Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) reprezintă interesul public sau pe cel al breslei. Rezultatul, potrivit unor surse din Administrația Prezidențială, ar avea ca urmare unele măsuri propuse coaliției de guvernare.
„Cei care sunt chemați la aceste discuții nu știu exact care va fi finalitatea. Va exista o acțiune concretă?”, explică Radu Carp, profesor în științe politice și drept la Universitatea București, anticipând că viitoarea consultare, „referendumul pe justiție” organizat prin poștă, va avea un răspuns slab: „Nu vor răspunde, nu pentru că le este teamă, ci pentru că nu este clar care este finalitatea”.
„Știm doar că există niște probleme, că aceste probleme sunt atât de natură organizațională cât și de natură pur legală. Și e important să se încerce rezolvarea lor. Personal nu sunt optimist pentru că nu văd, de exemplu, un tip de preocupare pentru rezolvarea acestor probleme din partea Ministerului Justiției. Ministerul Justiției este un factor esențial în relația trilaterală dintre guvern, președinte și puterea judecătorească”, spune profesorul Ioan Stanomir.
Concluziile consultărilor cu magistrații
Concluziile discuțiilor de la Cotroceni trimit către legile justiției adoptate în 2022. Unii magistrați au susținut că acestea au generat un regres. În același timp, potrivit acestora, „pârghiile sunt concentrate la CSM și Înalta Curte”, iar soluția principală pe care o văd este modificarea legislației actuale, care să ducă la o schimbare a balanței de putere, precum și modul în care sunt anchetați magistrații.
De cealaltă parte, Secția pentru procurori a CSM a atras atenția că organizarea unui referendum nu este prevăzută de lege pentru demiterea membrilor CSM: „Procurorii din cadrul Secției nu vor putea fi de acord cu eludarea Constituției și a legilor care guvernează justiția, potrivit principiului că nu poți remedia pretinse încălcări ale legii prin alte încălcări ale legii”, unctează CSM, subliniind că Legea actuală prevede alte „modalități clare de demitere a membrilor Consiliului”. Totuși, membrii Secției pentru procurori notează că „nu ar avea nicio problemă în a-și depune mandatele dacă majoritatea alegătorilor ar cere-o”.
În același timp, CSM a organizat o consultare internă, din care reiese că aproape toți judecătorii din România (98,1%) susțin că au resimțit în ultimul an existența unei campanii publice îndreptate împotriva justiției, peste jumătate dintre respondenți (67%) fiind de acord cu reacțiile publice ale Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) față de aceste atacuri.
Dezbateri la Palatul Victoria
În paralel, la Palatul Victoria, a fost organizată, marți, 23 decembrie, prima întrunire a Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției. „Obiectivul asumat de Comitet este stabilirea unor soluții normative concrete pentru problemele identificate în dezbaterea publică, inclusiv prin investigații jurnalistice și petiții asumate de magistrați. Printre cele mai frecvent invocate teme s-au aflat procedurile de desemnare a conducerilor instanțelor și parchetelor, promovarea în cadrul profesiei, procedurile de delegare și detașare a magistraților, modul de modificare a componenței completurilor de judecată, precum și competența privind cercetarea faptelor de corupție în interiorul sistemului judiciar. De asemenea, au fost subliniate probleme precum volumul ridicat de muncă al magistraților, generat de deficitul de personal, condițiile de lucru din instanțe și parchete, precum și lipsa de predictibilitate a legislației”, a transmis guvernul într-un comunicat de presă.
Discuțiile grupului au privit inclusiv demararea procedurilor pentru realizarea unui audit independent privind repartizarea dosarelor în cadrul sistemului judiciar. Următoarea întâlnire va fi organizată în ianuarie, urmând să fie propuse soluții legislative care să aibă în vedere propunerile formulate de magistrați și recomandările OECD și ale Comisiei de la Veneția.
Se încarcă comentariile...
