De ce continuă românii să fie nostalgici după comunism. „Când nu avem o direcție, oamenii se întorc în trecut”

Românii evaluează pozitiv perioada de dinainte de 1989, comparativ cu situația actuală. Peste 70% cred că România era o țară mai bogată decât în prezent, iar peste 50% consideră regimul comunist un lucru bun.

Cozi la ouă în comunism FOTO: Arhivă

Anul trecut, un sondaj privind nostalgia față de comunism făcut de INSCOP, peste 55 la sută dintre români considerau că perioada comunistă a fost benefică țării. Au rezonat cu această perspectivă persoanele de peste 60 de ani, cele cu educație primară, locuitorii din urbanul mic sau rural și persoanele cu un venit mai redus.

„Am asociat comunismul cu traumă, suferință, vătămare, dar nu l-am asociat cu absența generală a libertăților, cu distrugerea minorităților, cu distrugerea țesăturii sociale, cu distrugerea muncitorimii, cu pauperizarea generală, deci cred că ar trebui să investigăm și alte rădăcini decât cele care sunt prima facie (a acestui curent, n.r.)”, a atras atenția Mihai Demetriade, cercetător la Consiliul Național pentru Cercetarea Arhivelor Securității (CNSAS), în cadrul unei mese rotunde privind nostalgia față de comunism, potrivit TVR Info.

Specialiștii spun că criza generală de încredere din societatea românească reprezintă cocktailul care alimentează nostalgia comunistă a multor români.

Situația este agravată și de lipsa politicilor memoriei. La peste 30 ani de la căderea comunismului nu avem un muzeu al totalitarismului, iar în școală se învață prea puțin despre acești 47 de ani din istoria României. 

Acestea sunt câteva dintre concluziile unei mese rotunde organizate la finalul lui 2025, de Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Memoriei Exilului Românesc (IICCMER), cu participarea istoricilor de la Academia Română, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) și cadre didactice de la Universitatea din București, SNSPA și ASE.

Dacă, în anul 2015, procentul românilor care tânjeau după comunism oscila în jurul a 44-45 la sută, zece ani mai târziu, procentul a crescut la aproximativ 55 la sută, a arătat sociologul Remus Ștefureac (SNSPA), directorul INSCOP Research.

„Filonul nostalgic este foarte solid și are cauze profunde – este vorba atât despre nostalgia naturală, care nu este doar la români, pe de altă parte, este vorba și de o creștere – România a evoluat după 2007, însă avuția acumulată nu este distribuită uniform, iar în zonele unde populația este mai pauperizată, numărul nostalgicilor este mai mare”, a indicat Ștefureac, în cadrul mesei rotunde.

Totodată, în ultimul sondaj INSCOP, 71 la sută dintre români au spus că „ne-am pierdut identitatea” – aici apare un alt tip de nostalgie, a remarcat Remus Ștefureac. Mai mult, dintre cei care sunt de acord cu această afirmație, 55 la sută au studii superioare.

„In clasa a X-a, în Italia se predă istoria fascimului, noi ignorăm memoria și nu avem astfel de repere. Eficiența războiului informațional devine una foarte puternică în spațiul public și vulnerabilitatea tuturor categoriilor de persoane este foarte mare”, a mai punctat sociologul Remus Ștefureac.

Monopolizarea legionară

„Este nostalgia pro-totalitară mai curând un semn al crizei de reprezentare, al neîncrederii în instituții, o formă de protest, mai mult decât o reevaluare sentimentală sau disproporționată a trecutului?”, a fost întrebarea pe care le-a adresat-o cercetătorul Dan Mihai Țălnaru, director executiv al IICCMER, participanților la masa rotundă pe tema nostalgiei comuniste.

Între factorii care au contribuit la acest fenomen, Țălnaru a amintit: monopolizarea legionară a anticomunismului, un pericol în special pentru tinerele generații, lipsa unui muzeu al comunismului, ascensiunea populismului politic, intelectual și religios.

Lipsa modelelor în rândul politicienilor și lipsa de încredere în autorități au dus la creșterea nostalgiei, a adăugat și conf. dr. Matei Gheboianu, decanul Facultății de Istorie (Universitatea din București): „Când nu avem o direcție, oamenii se întorc în trecut. Acum ne luptăm și cu o altă zonă – modul în care se diseminează acest mesaj al nostalgiei, despre «românul adevărat», iar instituțiile statului reacționează foarte încet”.

Și filosoful Mihai Cernea, de la ASE, vorbeste despre această criză amplă pe care o traversează societatea românească, observând că „propaganda totalitară tinde să supraviețuiască, respiră prin clădirile și monumentele din jurul nostru, prin bucățelele de filme și imagini generale. Nu e doar cazul României. Și statul român s-a prezentat ca un model de eficiență și dezvoltare, însă știm acum despre corupția din statul comunist, este un studiu al lui Cosmin Popa pe această temă”.

Fenomenul nostalgiei față de comunism este comun spațiului ex-sovietic, iar ceea ce unește acest spațiu a fost așteptarea acestor societăți că, odată cu înlăturarea regimului comunist, oamenii vor trăi mai bine.  „Toată lumea a crezut că, odată cu abandonarea acestui sistem, vom trăi în lumea colorată și plină de lumină a Occidentului. În România, chiar a existat această speranță că vom trăi mai bine, că vom fi ca familia Ewing, că automat lucrurile se vor schimba din temelii pentru noi”, spune  Mioara Anton, directoarea Institutului de Istorie „Nicolae Iorga”.

Reamintim că doar doi torționari comuniști au fost condamnați în instanță pentru abuzurile făcute în perioada comunistă asupra deținuților polici, Ion Ficior și Alexandu Vișinescu, în baza investigațiilor IICCMER.