De ce a condamnat-o Curtea Supremă la 4 ani de închisoare pe fosta şefă a DIICOT, Alina Bica, acuzată de favorizarea milionarului Ovidiu Tender

Fosta şefă a DIICOT, Alina Bica, a pus sub semnul întrebării credibilitatea şi corectitudinea sistemului judiciar, atunci când a încercat să obţină o condamnare cu suspendare pentru milionarul Ovidiu Tender trimis în judecată în dosarul „Rafo-Carom”, susţine Curtea Supremă. Fosta procuroare şefă suţine că este nevinovată în acest caz şi a cerut achitarea.

Fosta şefă a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), Alina Bica, a pus la cale un plan minuţios de îngreunare a tragerii la răspundere penală a milionarului Ovidiu Tender, judecat în dosarul Rafo-Carom. Acest plan ar fi fost declanşat încă de la numirea sa în funcţia de şef al Direcţiei. Concluzia aparţine judecătorilor Curţii Supreme care au condamnat-o pe Bica la 4 ani cu executare pentru favorizarea făptuitorului.

În acelaşi dosar, Alina Bica a fost achitată pentru favorizarea fostului ministru al Economiei, Adriean Videanu. Decizia nu este definitivă şi a fost contestată la Completul de 5 judecători.

„Aşa a vrut Alinuţa”

Curtea Supremă a arătat după administrarea probatoriului cum l-ar fi favorizat Bica pe Tender. Declaraţiile de martor ale procurorilor DIICOT în acest caz au fost decisive. În primul rând, Bica l-ar fi schimbat pe procurorul de şedinţă care intra în dosarul Rafo Carom, Mirel Rădescu. Decizia de schimbare a acestuia ar fi venit după ce Rădescu i-a comunicat fostei şefe a DIICOT că în în dosarul Rafo –Carom se preconizează obţinerea unei condamnări de cel puţin 15 ani închisoare. Rădescu s-a arătat nemulţumit de îndepărtarea sa din dosar, în faţa şefei sale de Serviciu, Silvia Ştefănescu, care i-ar fi replicat într-o şedinţă de lucră că: „Aşa a vrut Alinuţa”. Dosarul Rafo-Carom a fost redistribuit procuroarei Ionela Curelaru.

Magistraţii au precizat că în aceste condiţii, este greu de crezut că înlocuirea procurorului de şedinţă care reprezentase DIICOT la termenele de judecată timp de 6 ani, într-o cauză cu un grad ridicat de complexitate şi în care cercetarea judecătorească se apropia de final, putea fi decisă chiar de acesta sau de către şeful său direct”.

Cazul „Ovidiu Tender”

Curtea Supremă a mai explicat  că singurul dosar în care procurorul de şedinţă a fost înlocuit cu un alt coleg din cadrul DIICOTa fost cel privindu-l pe Ovidiu Tender. Potrivit mărturilor, Bica ar fi manifestat un interes deosebit pentru modul în care va fi identificată şi aplicată legea penală mai favorabilă odată cu intrarea în vigoare a noilor coduri penale, era vorba de aplicarea tezei instituţiilor autonome. Miza ar fi fost constatarea prescripţiei răspunderii penale într-un interval mai scurt. Procurorii DIICOT care intrau în şedinţele de judecată au declarat la Curtea Supremă că s-au opus acestei teze şi au optat pentru teza potrivit căreia legea mai favorabilă trebuie stabilită de o manieră globală.

„În condiţiile în care, la 1 februarie 2014, urma să intre în vigoare noul Cod penal, o altă preocupare importantă a inculpatei Bica Alina Mihaela imediat după numirea sa în funcţia de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală a fost aceea de a impune procurorilor din subordine, sub pretextul creării unei practici unitare la nivelul DIICOT, ideea stabilirii legii penale mai favorabile pe instituţii autonome, context în care, începând din vara anului 2013, au fost organizate mai multe şedinţe de lucru în care s-a discutat în legătură cu acest aspect. Aceste întruniri au fost conduse/moderate, de regulă, de consilierul procurorului şef direcţie, martorul Udroiu Mihail, care a pus la dispoziţia procurorilor din cadrul Serviciului judiciar şi un material referitor la aplicarea legii penale mai favorabile pe instituţii autonome, iar, uneori, la şedinţe, a participat şi acuzata, care îmbrăţişa acelaşi punct de vedere, dezbaterile ce au avut loc cu aceste ocazii fiind unele tensionate, întrucât doi dintre procurori, Rădescu Gheorghe Mirel şi Voiculescu Mădălina, s-au opus categoric şi vehement teoriei promovate de conducerea DIICOT, susţinând că nu este permisă combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea şi aplicarea legii penale mai favorabile (declaraţiile martorului Rădescu Gheorghe Mirel din etapa anchetei penale şi a cercetării judecătoreşti, depoziţiile martorelor Ştefănescu Silvia, Curelaru Claudia Ionela şi Udroiu Mihail date în instanţă)”, motivează Curtea Supemă.

„Eforturile inculpatei de a impune, la nivelul DIICOT, teza instituţiilor autonome au rămas fără efect în ceea ce priveşte situaţia martorului Tender Ovidiu Lucian, ca urmare a tranşării de către Curtea Constituţională, la data de 6 mai 2014, a modului de identificare şi aplicare a legii mai favorabile, care exclude combinarea dispoziţiilor din legi succesive, astfel încât, pentru a reuşi să îl favorizeze pe martor, aşa cum stabilise în prealabil cu acesta, a realizat că singura opţiune era aceea de a obţine o soluţie de condamnare la o pedeapsă a cărei executare să fie suspendată”, precizează Curtea Supremă.

În această situaţie, la dispoziţia Alinei Bica procurorul de şedinţă a întocmit un referat prin care DIICOT cerea o condamnare cu suspendare în cazul Tender. Fosta şefă a Serviciului Juridic din DIICOT, Silvia Ştefănescu, a explicat la Curtea Supremă că Alina Bica a apostrofat-o când s-ar fi opus: „Ce, Silvi nu ai încredere în mine?”.

Bica susţine că este nevinovată

În faţa Curţii Supreme, Alina Bica a spus că a cerut condamnare cu suspendare deoarece fostul prim-adjunct al şefului SRI, Florian Coldea, i-ar fi cerut acest lucru. Ea a susţiut că este nevinovată şi a cerut achitarea. „În cazul Tender am acţionat cu convingerea fermă că mă aflu în faţa unei solicitări venite din partea unei alte instituţii care a invocat raţiuni de stat. N-am văzut niciun procuror trimis în judecată pentru soluţiile date în anchetă”, a spus aceasta.

Curtea a spus că această apărare nu o pot exonera de răspunderea penală, deoarece Bica nu era subordonată SRI, iar procurorii sunt independenţi.  „Ca atare, susţinerile inculpatei - chiar dacă ar fi reale - potrivit cărora solicitarea unei condamnări cu suspendarea executării pedepsei pentru Tender Ovidiu Lucian a fost determinată de intervenţia prim adjunctului Serviciului Român de Informaţii, pe care a pretins că nu îl putea refuza, întrucât activitatea DIICOT ar fi avut de suferit în lipsa informaţiilor ce erau furnizate de instituţia menţionată, nu au nicio relevanţă din punct de vedere juridic şi, ca atare, nu o pot exonera de răspundere penală, întrucât Bica Alina Mihaela nu era în relaţii de subordonare faţă de acesta şi mai mult, în condiţiile legii, procurorii sunt independenţi în luarea măsurilor şi adoptarea soluţiilor dispuse”, arată Curtea Supremă.

„Justiţie diferenţiată”

Curtea Supremă a arătat că Alina Bica a spus sub semnul întrebării credibilitatea şi corectitudinea sistemului judiciar. „Faptul că inculpata care, prin funcţia deţinută, ocupa a doua poziţie în ierarhia Ministerului Public, s-a înţeles cu cel pe care îl trimisese în judecată să-l ajute în împiedicarea înfăptuirii actului de justiţie, ce are ca finalitate tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate de săvârşirea de infracţiuni, prin aplicarea unor sancţiuni penale în concordanţă cu gravitatea acestora, creează impresia în rândul destinatarilor legii că justiţia se înfăptuieşte diferenţiat, în raport cu poziţia socială, pregătirea şi averea deţinută, ceea ce este nepermis într-un stat de  drept, ce are la bază o societate ce se fundamentează pe principii democratice”, arată Curtea Supremă. Ovidiu Tender a fost condamnat definitiv în dosarul Rafo-Carom la 12 ani şi 7 luni de închisoare.

„Gravitatea acţiunilor întreprinse de către inculpata Bica Alina Mihaela, materializate în acte de ajutorare a unei persoane trimisă în judecată pentru infracţiuni care prezintă un grad ridicat de pericol social atât generic, cât şi concret, prin impunerea unei anumite atitudini procurorului de şedinţă, în vederea obţinerii unei soluţii favorabile pentru acuzat, precedată de măsuri administrative de natură a-i facilita atingerea scopului urmărit, este una sporită, având în vedere implicaţiile asupra actului de justiţie în general, punând sub semnul întrebării însăşi finalitatea acestuia, respectiv credibilitatea şi corectitudinea sistemului judiciar”, a mai arătat Curtea Supremă.

Agravantă deoarece a semnat rechizitoriul

De asemenea, magistraţii au explicat că datele pozitive ale Aleinei Bica (nivelul de educaţie, pregătirea prosfesională, experienţa multidisciplinară, lipsa antecedenţei penale) „nu pot fi reţinute ca circumstanţe de natură a atenua tratamentul sancţionator ce urmează a-i fi aplicat, întrucât tocmai aceste împrejurări au determinat promovarea în funcţia de procuror şef D.I.I.C.O.T., făcând posibilă exercitarea presiunilor asupra colegilor săi, dat fiind şi ascendentul avut prin poziţia pe care o ocupa”.

Unul dintre motivele pentru care Curtea a dat o condmnare dură a fst acela că Alina Bica a fost procurorul care l-a trimis î judecată pe Ovidiu Tender. „Un alt element care reclamă aplicarea unei pedepse aspre în vederea asigurării funcţiei de exemplaritate, dar şi a celei de prevenţie, îl reprezintă împrejurarea că inculpata a efectuat ancheta penală în cauza Tender - Carom, fiind chiar semnatara rechizitoriului, fapt care, cu atât mai mult, trebuia să excludă orice conivenţă infracţională cu persoana pe care o cercetase, în caz contrar, înfăptuirea actului de justiţie devenind un simulacru, cu consecinţa sporirii neîncrederii opiniei publice în sistemul judiciar şi adâncirii sentimentului că cetăţenii nu sunt toţi egali în faţa legii, în condiţiile în care, prin acţiunile celor chemaţi să aplice legea, ar fi posibilă sustragerea unor infractori de la răspunderea penală”, a conchis Curtea Supremă.

Dosarele

Fosta şefă a DIICOT, Alina Bica, mai este implicată în două procese: al retrocedărilor de la ANRP- aflat pe rolul Cuţii Supreme şi cel în care contestă o condamare de 3 ani şi 6 luni de închisoare  pentru favorizarea milionarului Horia Simu- aflat pe rolul Completului de 5 judecători de la Curtea Supremă.