Curtea Supremă: „Medicii din spitalele de stat sunt consideraţi funcţionari publici, potrivit Codului Penal”

Parlamentul a adoptat o lege prin care medicii au fost scoşi din categoria funcţionarilor publici

Medicii angajaţi la spitalele de stat sunt consideraţi funcţionari publici din punct de vedere al Codului Penal şi pot fi traşi la răspundere dacă încalcă legea. Asta a stabililt, miercuri, Secţia penală a Curţii Supreme care a dezbătut o chestiune de drept în această privinţă după ce o instanţă din ţară a cerut să se stabilească dacă medicii corupţi pot fi judecaţi ca funcţionari publici.

Concret, Curtea Supremă a fost solicitată să pronunţe o decizie prealabilă pentru a rezolva de principiu modalitatea de interpretare a articolului 175 din Codul penal, într-un dosar în care un medic chirurg angajat cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată într-o unitate spitalicească din sistemul public de sănătate, trimis în judecată pentru luare de mită se încadrează în categoria funcţionarilor publici prevăzută la art. 175 aliniatul 2 din Codul penal.

În urma acestei cereri, Secţia penală s-a întrunit şi a stabilit că „medicul angajat cu contract de muncă într-o unitate spitalicească din sistemul public de sănătate, are calitatea de funcţionar public în accepţiunea dispoziţiilor art. 175 alin.1 lit. b teza a-ll-a din Codul penal”.

Soluţia de astăzi a Curţii Supreme este importantă pentru că va trebui să fie luată în considerare de toate intanţele din ţară. 

În urma acestei decizii specialiştii vor putea să răspundă din punct de vedere penal dacă vor fi găsiţi vinovaţi că au condiţionat actul medical de primirea de bani sau bunuri.

Ce spune articolul de lege

Articolul 175 din Noul Cod Penal arată o interpretare largă a noţiunii de funcţionar public. Astfel, potrivit aliniatului 2 din acest articol „este considerată funcţionar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public”.

Pedepse se reduceau cu o treime

Specialiştii în drept au explicat că prin adoptarea ordonanţei medicii sunt încadraţi la categoria „funcţionari”, iar în cazul acestora pedepsele din Codul Penal pentru actele de corupţie sunt cu o treime mai mici decât în cazul celor comise de funcţionarii publici.

„Nu cred că poţi stârpi corupţia cu ajutorul procurorilor. De trei ani, de când intră oameni la închisoare pe bandă rulantă, nu s-au adus modificări esenţiale legislaţiei, aşa cum era normal. Corupţia se stârpeşte cu legi bine făcute, cu proceduri bine definite, prin mijloace de prevenire nu prin măsuri punitive”, este de părere şi sociologul Mircea Kivu.

Lege promulgată de Traian Băsescu

Preşedintele Traian Băsescu a promulgat, pe 9 octombrie, legea prin care medicii nu mai fac parte din categoria funcţionarilor publici şi nu pot fi asimilaţi acestora. Asta după ce Parlamentul a respins cererea de reexaminare prin care se solicita să se revină asupra acestei decizii. Băsescu a cerut o reexaminare a legii în iulie.

Şeful statuli a arătat, în cererea de reexaminare, că prin scoaterea medicilor din categoria funcţionarilor publici li se diminuează răspunderea penală pentru „toate infracţiunile la care subiectul activ este un funcţionar public, în sensul legii penale”.

„Prin această modificare, medicii nu mai pot fi asimilaţi în categoria funcţionarilor publici în sensul legii penale care consideră funcţionar public «orice persoană care exercită un serviciu de interes public prin care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public»”, preciza la vremea respectivă şeful statului.

Ponta: „E o prostie ideea că medicul e funcţionar public!”

La rândul său, premierul Victor Ponta a declarat că „e o prostie ideea că pe medicii îi faci funcţionari publici”. Primul ministru a precizat că aceştia trebuie să aibă dreptul de a obţine şi alte venituri.
„E o discuţie mai lungă pe care am avut-o cu Colegiul Medicilor şi e vorba de o reformă reală a statutului medicilor şi a personalului medical. Eu sunt de părere că trebuie să aibă o relaţie contractuală doar şi exclusiv cu spitalul, cu unitatea în care lucrează şi, din acest punct de vedere, să aibă acces şi la alt gen de venituri”, a declarat Ponta în luna mai a acestui an.

Au încălcat jurământul lui Hipocrate

Cel mai răsunător caz de corupţie din sistemul medical, din ultimii ani, a fost cel al medicilor de la Spitalul Clinic de Urgenţă de Chirurgie Plastică, Reconstructivă şi Arsuri, din Capitală.

În acest dosar, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti au trimis în judecată, în iulie 2014, nu mai puţin de 64 de persoane, dintre care 20 de cadre medicale. Printre aceştia se numără Vitalie Stan (managerul spitalului), Nicolae Antohi, Ivan Vătămescu, Carmen Ileana Boiangiu şi Viorel Sorin Parască. Medicii judecaţi făceau operaţii estetice la spitalul de stat, iar pentru a-şi recupera banii menţionau în documentaţia medicală diagnostice false, pentru ca intervenţiile să poată fi decontate la Casa de Asigurări de Sănătate. Pacienţii plăteau sume cuprinse între 450 şi 3.400 de euro, în funcţie de tipul intervenţiei, mult mai puţin decât costă ele în realitate.

Un alt caz de corupţie care a scandalizat opinia publică a fost înregistrat la Spitalul de copii ”Grigore Alexandrescu”. Medicul chirurg Gheorghe Ştefan Ozsvath şi medicul anestezist Florin Rusu au fost reţinuţi în aprilie 2013 pentru că au fost acuzaţi că au cerut bani unor familii pentru a le opera copiii. Medicii ar fi cerut între 600 şi 1.000 de lei pentru fiecare intervenţie chirurgicală. Asupra celor doi au fost găsiţi peste 3.000 de lei, pe care nu i-au putut justifica.

Culmea, în 2011, medicul Gheorghe Ştefan Ozsvath fusese decorat de preşedintele Traian Băsescu pentru modul în care a acţionat la salvarea nou-născuţilor în cazul incendiului de la Maternitatea Giuleşti.

Lua şpagă de la bolnavii de cancer

Un alt caz revoltător s-a petrecut anul acesta la Miercurea Ciuc. În iulie, procurorii DNA l-au inculpat pentru luare de mită pe medicul Csiki Csongor, şeful Compartimentului Oncologie din Spitalul Judeţean de Urgenţă Miercurea Ciuc şi coordonator judeţean al Programului naţional de oncologie pentru judeţul Harghita.

Potrivit anchetatorilor, Csiki Csongor lua bani de la bolnavii de cancer, în schimbul eliberării unei reţete periodice sau a unor consultaţii. Medicul a fost prins după ce a primit mită de la 13 bolnavi suma de 810 lei, dar şi şi cafea şi băuturi alcoolice.