Curtea Supremă a sesizat Curtea Constituţională în cazul Ordonanţei 14/2017. Admiterea excepţiei ar reactiva Ordonanţa 13

0
0
Alina BIca
Alina BIca

Curtea Supremă a  admis o solicitare făcută de fosta şefă a DIICOT, Alina Bica, judecată în dosarul ANRP, de sesizare a Curţii Constituţionale în cazul Ordonanţei 14/20017, care anula Ordonanţa 13/2017 de modificare a codurilor penale. Este vorba despre dosarul ANRP 1, în care fosta şefă a DIICOT Alina Bica este acuzată de abuz în serviciu.


Avocaţii acesteia au cerut sesizarea Curţii Constituţionale ca să constate dacă ordonanţa şi-a făcut efectele până când a fost anulată.  Avocaţii lui Bica şi Teodorescu au arătat, vineri, la instanţa supremă, că Ordonanţa 14, cea care a abogat OUG 13 prin care se dezincrimina infracţiunea de abuz în serviciu, a fost adoptată fără respectarea Constituţiei.

"Dacă OUG 13 ar fi rămas în vigoare, s-ar fi aplicat principiul legii mai favorabile şi abuzul în serviciu ar fi fost abrogat, adică tocmai infracţiunea de care este acuzată clienta mea”, a susţinut avocatul fostei şefe a DIICOT, care a depus o serie de argumente în scris, potrivit News.ro.

Procurorul DNA s-a opus sesizării CCR cu acesta chestiune şi a arătat că, dacă ar fi declarată neconstituţională OUG 14, ar intra în vigoare automat OUG 13. După deliberări de aproximativ 20 de minute, presedinta instanţei Lucia Rog a anunţat că va sesiza Curtea Constituţională. Astfel, Ordonanţa 14/2017 urmează să fie luată în discuţie a Curtea Constituţională.

Bica, acuzată de abuz în serviciu

La ÎCCJ a avut loc vineri un nou termen în dosarul în care Alina Bica este acuzată de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, faptă săvârşită ca secretar de stat şi reprezentanta Ministerului Justiţiei în cadrul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.

În acelaşi dosar mai sunt judecate şi alte persoane care erau în componenţa comisiei: Crinuţa Dumitrean, Dragoş Bogdan, Lăcrămioara Alexandru, Sergiu Diacomatu, Cătălin Teodorescu şi Remus Baciu. Au mai fost deferiţi justiţiei evaluatorul Emil Nuţiu, oamenii de afaceri Stelian Gheorghe şi Dorin Cocoş, fiul acestuia, Alin Cocoş, şi Ionuţ Florentin Mihăilescu, fost consilier al şefei DIICOT.

Excepţia fusese respinsă anterior

Fostul director Ministerul Justiţiei, Ingrid Mocanu, inculpată într-un dosar ANRP, susţinea că OUG 13/2017 a produs efecte timp de 10 zile, aşa că OUG 14/2017 este neconstituţională, iar în acest caz OUG 13/2017 este legea mai favorabilă.

Ordonanţa de Urgenţă 14, prin care sunt abrogate prevederile Ordonanţei de Urgenţă 13 adoptate de Guvernul Grindeanu, de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală, a fost atacată în contencios administrativ şi la Curtea de Apel Bucureşti, de către mai multe persoane condamnate, în primă instanţă, pentru complicitate la abuz în serviciu.

Luiza Căzănescu şi SC Luisa Casa de Modă SRL au deschis, în 10 februarie 2017, la Curtea de Apel Bucureşti, câte două procese pentru suspendarea, respectiv anularea Ordonanţei 14.

O altă sesizare vizând OUG 14 a fost înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti, când fostul deputat PNL Theodor Nicolescu, judecat pentru abuz în serviciu în dosarul ANRP privind despăgubirea ilegală a lui Horia Simu, a cerut instanţei să sesizeze Curtea Constituţională în cazul ordonanţei care a abrogat ordonanţa de urgenţă prin care au fost modificate codurilor penale, arătând că prin acest act normativ i se încalcă dreptul la apărare.

Povestea Ordonanţelor

Guvernul a adoptat, în seara zilei de 31 ianuarie, OUG 13, prin care erau modificare codurilor penale. Cinci zile mai târziu, în 5 februarie, Guvernul a abrogat OUG 13 tot prin Ordonanţă de Urgenţă. După ce au fost adoptate de Senat şi de Camera Deputaţilor, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, în 24 februarie, legile de respingere a OUG 13 şi de aprobare a OUG 14.

OUG 13/2017 de modificare a codurilor penale a fost abrogată prin OUG 14/2017 după ce zeci de mii de oameni au ieşi în stradă, şi după reacţiile unr ONG-uri, ambasade şi asociaţii de magistraţi.

Ce schimba OUG 13/2017

OUG 13/2017 modifica, în primul rând, definiţia abuzului în serviciu.  Mai exact, abuzul în serviciu este incriminat începând de la 20o.000 de lei sau dacă se produce o vătămare gravă.

De asemenea, se prevede clar că abuzul în serviciu dispare în cazul actelor normative. Altfel spus, orice act normativ, de la ordin de ministru, decizii de primar şi până la hotărâri de Consiliu Local sau Judeţean, vor putea fi adoptate, fără riscul tragerii la răspundere penală a emitenţilor, indiferent de prejudiciu.
Dacă anterior, abuzul în serviciu se pedeapsea cu închisoare între doi şi şapte ani şi  interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie public, în OUG adoptată de Guvern prevede  „pedepse cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă". Acelaşi articol modificat din Codul penal prevede că aceste dispoziţii „nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative".

Modificările aduse prin ordonanţă extind excepţiile de la favorizarea infractorului până la rudele de gradul 2.

Alineatul 3 al articolului 269 din Codul Penal, referitor la favorizarea făptuitorului, care în forma actuală prevede că „favorizarea săvârşită de un membru de familie nu se pedepseşte", se va modifica, incluzând şi "afini până la gradul ll".

La acelaşi articol 269 este adăugat un al patrulea alineat, conform căruia prevederea care consemnează că „ajutorul dat făptuitorului în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse sau măsuri privative de libertate se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă" nu se aplică „în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative".

În cadrul Ordonanţelor mai este prevăzut şi un nou aliniat care prevede clar că denunţul se va lua în considerare doar dacă este depus în termen de şase luni.

„Denunţul se depune la organul de urmărire penală competent în termen de 6 luni de la data săvârşirii faptei prevăzute de legea penală", se arată în OUG adoptată de Guvern.

Totodată, este abrogat articolul referitor la neglijenţa în serviciu.

Şi în cazul conflictului de interese au fost făcute modificări. În forma actuală este definit ca „fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură" şi se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.

În cazul conflictului de interese, este eliminată dintre beneficiarii folosului patrimonial „persoana cu care s-a aflat în raporturi de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură", rămânând doar funcţionarul public care comite fapta şi soţul său, rudele sau afinii până la gradul II inclusiv.


 

Mai multe - Evenimente

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite