Cum vrea  Tudorel Toader să modifice legile Justiţiei

Tudorel Toader FOTO Inquam Photos / George Călin

Preşedinte României, scos din procedura numirii şefilor din parchete, Inspecţia Judiciară, mutată în subordinea ministerului Justiţiei şi o direcţie nouă de investigare a magistraţilor sunt o parte din modificările pe care ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, vrea să le aducă legilor justiţiei. Opoziţia, Parchetul General, Klaus Iohannis şi societatea civilă critică proiectul de lege

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat ieri schimbări majore în Legea privind statutul procurorilor şi judecătorilor, Legea privind organizarea judiciară şi cea privind Consiliul Superior al Magistraturii. Demnitarul a venit cu un proiect de lege de modificare a legilor justiţiei, motivând că cele actuale sunt vechi de 13 ani.

Una dintre modificările esenţiale este cea privind numirea procurorilor care ocupă funcţiile de conducere din Ministerul Public: procurorul general, procurorul-şef DNA, procurorul- şef DIICOT, adjuncţii acestora şi şefii de secţii şi adjuncţii acestora din Parchetul General şi DNA. Mai exact, ministrul propune ca procurorii-şefi să fie numiţi de Secţia pentru procurori din cadrul CSM, la propunerea ministrului Justiţiei. În prezent, aceştia sunt numiţi de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul consultativ al Secţiei pentru procurori. „Vreau să fac referire la una dintre cerinţele MCV, care recomandă o procedură transparentă pentru numirea procurorilor în funcţie, care recomandă în acelaşi timp neamestecul factorului politic”, a motivat ministrul.

• Prezentarea lui Tudorel Toader pe site-ul Ministerului Justiţiei.

Cu toate acestea Toader propune ca preşedintele Curţii Supreme să fie numit în continuare de şeful statului. Dar cei care vor face propunerea în acest caz vor fi magistraţii din Secţia pentru judecători a CSM, şi nu Plenul CSM cum este în prezent. „De ce preşedintele Înaltei Curţi este numit de către preşedintele republicii, iar procurorii şefi numiţi de către Secţia pentru procurori a CSM la propunerea ministrului, în condiţiile în care şi unii, şi alţii sunt magistraţi? Răspunsul rezultă din statutul special pe care-l au şi unii, şi alţii. Procurorii sunt subordonaţi ierarhic, judecătorii nu sunt subordonaţi ierarhic. Procurorii se bucură de stabilitate, judecătorii se bucură de inamovibilitate. Procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiţiei, la judecători nu există o asemenea prevedere", a argumentat ministrul Justiţiei.

Toader a mai anunţat ieri că mandatele şefilor de parchete vor creşte de la 3 la 4 ani, dar că modificările nu vor afecta mandatele actualilor procurori -şefi. „În concluzie, cei care au astăzi mandatele le duc la capăt, dacă le duc la capăt”, a avertizat Toader.

Inspecţia, subordonată ministrului

O altă modificare vizează trecerea Inspecţiei Judiciare de la CSM la Ministerul Justiţiei. Instituţia are un rol hotărâtor în cariera magistaţilor şi este cea care verifică activitatea acestora. Inspecţia a fost în subordinea ministrului până în 2005, apoi a fost la CSM până în 2012, după care a devenit instituţie independentă.

„Respectând deplina independenţă, autonomie, pe care o are. Nu intră sub conducerea factorului politic, rămâne cu totul, eventual există şi o soluţie mai radicală de a o autonomiza, o instituţie separată a statului român, dar care să nu fie dependentă de CSM. Nu CSM-ul să îi facă regulamentul de organizare, să-i aprobe rapoartele şi celelalte, ca după aceea ei să se ducă în control la corpul de magistrati”, a explicat ministrul. Inspecţia Judiciară a anunţat ieri că apreciază propunerea ministrului Justiţiei. „Aceste modificări sunt în acord cu poziţiile pe care Inspecţia le-a avut în decursul timpului legate de necesitatea unei autonomii reale a Inspecţiei Judiciare”.

Procurorul-şef poate infirma anchetaModificările propuse de Toader vizează că soluţiile adoptate de procurori pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice. În actuala lege, procurorul superior poate infirma o soluţie a unui subordonat doar pentru motive de nelegalitate.
Practic, dacă procurorul de caz decide că se impune trimiterea în judecată, sau clasarea unei anchete, procurorul -şef  poate infirma soluţia pe fondul dosarului. „Cred că dacă dăm puteri atât de mari procurorilor şefi nu mai putem vorbi de independenţa decizională a procurorilor, stabilită în lege pentru prima dată în România în 2005”, a comentat ieri judecătorul Cristi Danileţ, fost membru al CSM.

O nouă Direcţie

O altă modificare anunţată de ministru Justiţiei vizează înfiinţarea unei a treia direcţii în cadrul Parchetului General, pe lângă DNA şi DIICOT, care va face urmărirea penală în cazul magistraţilor suspectaţi de comiterea unor infracţiuni. „Ca o garanţie pentru independenţa judecătorilor vom avea un corp de 20 de procurori care să ancheteze presupusele fapte reclamate ca fiind săvârşite de către magistraţi”, a declarat ministrul.

Toader mai propune ca erorile judiciare să fie plătite iniţial de către stat, urmând ca Ministerul de Finanţe să se întoarcă împotriva magistraţilor dovediţi că au comis erori judiciare, pentru recuperarea pagubei. „Până acum, legea spunea că statul se poate îndrepta împotriva magistratului. Propunem să scoatem «poate»”, arată ministrul. „Se menţine prevederea potrivit căreia statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate din erori judiciare. Nici nu ar putea fi altfel. Este un principiu constituţional. Răspunderea statului este solidară cu răspunderea autorului faptei cauzatoare de prejudiciu”, a arătat Toader.

Vârsta la INM, 30 de ani

Una dintre modificările legislative este ca la Institutul National al Magistraturii (INM) să se prezinte la examen doar candidaţii care au vârsta de peste 30 de ani şi 5 ani experienţă în domeniul juridic. Toader a motivat că judecătorul „are în mână ciocanul, are în mână puterea de a decide în legătură cu soarta unui om” şi nu este firesc ca o astfel de decizie să fie luată de un tânăr de 24 de ani. Criteriul vârstei nu exista până în prezent la admiterea la INM.

Lazăr critică proiectul

Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a anunţat ieri într-un comunicat că „a luat act cu surprindere şi îngrijorare de modificările anunţate de ministrul Justiţiei şi asupra cărora procurorii nu au fost consultaţi în prealabil”. El a criticat mai multe modificări propuse. „Precizăm că proiectul de modificare a legilor Justiţiei nu ne-a fost transmis până la acest moment şi, după ce vom lua cunoştinţă  de conţinutul integral al acestuia, vom formula un punct de vedere complet”, se arată în comunicat.

De asemenea, mai multe ONG-uri şi grupuri civice au transmis ieri un comunicat critic. Acestea arătau că „România riscă compromiterea luptei împotriva corupţiei, deja slabită prin decizii politice ale actualei majorităţi parlamentare şi Guvernului, cât si prin decizii controversate ale Curţii Constituţionale.Sunt însă şi voci în rândul specialiştilor în drept care aplaudă propunerile ministrului Toader.

Iohannis critică dur modificările propuse de Toader

Preşedintele Klaus Iohannis a criticat dur propunerile pentru schimbarea legilor Justiţiei, şeful statului subliniind că acestea ar fi un „atac asupra statului de drept“, ar afecta Justiţia şi ar încetini  lupta împotriva corupţiei. „Propunerile prezentate astăzi de ministrul Justiţiei se constituie într-un atac asupra statului de drept, independenţei şi bunei funcţionări a Justiţiei, precum şi împotriva luptei anticorupţie“, a afirmat şeful statului, care a argumentat că propunerile lui Toader nu respectă recomandările din rapoartele MCV.

Mai mult, Iohannis a avertizat că dacă măsurile prezentate de Toader vor fi adoptate în Parlament, România se va întoarce în urmă cu aproape 10 ani, când Justiţia era „subordonată politicului“. Cuvinte dure la adresa propunerilor ministrului Justiţiei au venit şi din partea partidelor de Opoziţie, ca PNL sau USR, dar şi din partea unor foşti miniştri din guvernul tehnocrat.