Cum vor asociațiile civice modificarea legilor justiției: roluri mai importante pentru Plenul CSM şi INM și ședinte de judecată înregistrate. Cum s-ar face numirile la şefia parchetelor

Asociațiile civice propun modificarea legilor justiției cu roluri mai mari pentru Plenul CSM și INM, concursuri organizate de INM, ședințe de judecată transmise live și aviz obligatoriu al CSM la numirea șefilor de parchete.

Discuțiile vizează propuneri pentru modificarea legilor justiției FOTO Arhivă

Potrivit amendamentelor propuse, șefi de parchete ar urma sǎ fie numiți de președintele României, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul conform al Secției pentru Procurori a CSM, dintre procurorii care au o vechime minimă de 12 ani în funcţia de procuror sau judecător, pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, în acelaşi mod".

Un aviz negativ al CSM ar însemna reluarea procedurii, fără participarea persoanei evaluatǎ negativ. 

Art. 148 - (1) În cazul emiterii unui aviz negativ al Consiliului Superior al Magistraturii, ministrul justiţiei nu poate continua procedura de numire pentru funcţia respectivă, putând declanşa o nouă procedură în urma căreia nu poate fi propusă aceeaşi persoană pentru care s-a emis aviz negativ. (2) După emiterea avizului favorabil al Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii ori la expirarea termenului prevăzut la art. 6 alin. (3), ministrul justiţiei poate continua procedura, prin transmiterea către Preşedintele României a propunerii de numire în funcţia de conducere, însoţită de toate documentele relevante.

(3) Preşedintele României poate refuza, motivat, numirea în funcţiile de conducere prevăzute la art. 3 alin. (1), aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului. Decretul Preşedintelui României de numire în funcţie sau refuzul motivat al acestuia se emit în maximum 30 de zile de la data transmiterii propunerii de către ministrul justiţiei."

procurorii ar urma să aibă un cuvânt de spus în cariera judecătorilor, prin simpla implicarea a Secției de procurori a CSM in proceduri, lucru neagreat de-a lungul timpului de judecători. De asemenea, din procedura de avansare a judecătorilor va face parte și Institutul Național al Magistraturii, care ar urma să aibă un rol mediator si administrativ, potrivit propunerilor.

Atribuții mai mari pentru CSM și INM

Organizarea concursului pentru promovarea la ICCJ revine Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Național al Magistraturii.

Rezultatele sunt validate de Plenul CSM, care poate invalida concursul în caz de fraudă sau nerespectarea legii. Promovarea se face strict pe secția pentru care s-a candidat, în ordinea notelor.

De asemenea, cei care ar urma să participe la concurs ar putea beneficia de concediu de studiu plătit: "Judecătorii au dreptul la concedii de studii de specialitate plătite, pentru pregătirea şi susţinerea concursului de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, conform legii, cu condiţia de a se prezenta la concurs."

Delegarea judecătorilor

Cât despre delegarea judecătorilor, propunerile prevăd că dacă un judecător care ar urma să fie mutat cu delegare la o altă instanță are in judecată un dosar care s-ar putea prescrie în următoarele 12 luni mutarea să fie suspendată până la soluționarea cauzelor.

"În cazul în care, pe rolul completului în materie penală sunt dosare a căror obiect îl constituie fapte care se prescriu în termen de 12 luni de la data aprobării delegării, delegarea judecătorului se suspendă până la soluționarea respectivelor cauze. Dosarele aflate pe rolul respectivului complet, a căror obiect îl constituie fapte care se prescriu într-un termen de peste 12 luni de la data aprobării delegării, se transferă de îndată la un alt complet de judecată", se arată în document.

Exprimarea publică a magistraților

Totodată, magistrații se vor putea exprima public cu privire la situația sistemului judiciar: "Nu constituie interdicție de natură a atrage sancționarea disciplinară exercitarea libertății de exprimare de către judecători și procurori, în măsura în care aceasta privește:

a) dezbaterea publică a unor chestiuni referitoare la buna funcționare a sistemului de justiție; b) apărarea independenței justiției, a statului de drept și a ordinii constituționale; c) semnalarea unor disfuncționalități instituționale sau legislative care afectează actul de justiție."

Transmiterea live a ședințelor

O alta propunere prevede ca şedințele de judecatǎ sǎ fie transmise live.

"Transmiterea în direct prevăzută la alin. (41) se realizează la cererea uneia dintre părți sau din oficiu, cu respectarea următoarelor garanții procedurale obligatorii:

a) protecția datelor cu caracter personal și a identității victimelor, martorilor vulnerabili și minorilor, inclusiv prin anonimizare, distorsionare audio-video sau limitarea cadrului de filmare; b) excluderea de la transmitere a deliberării, care rămâne secretă în toate cazurile; (43) Completul de judecată poate refuza, în mod excepțional, transmisiunea în direct, printr-o încheiere motivată, în următoarele situații: a) siguranța participanților la proces; b) protecția minorilor; c) existența unor informații clasificate sau confidențiale potrivit legii; d) menținerea ordinii publice", potrivit documentului.