Cum va arăta viața de militar voluntar în termen în Armata Română

Responsabilii politici promit că vor schimba legea și, din acest an, va fi posibilă încadrarea militarilor voluntari în termen. Pentru succesul programului, recruții trebuie să beneficieze de o serie de condiții asemănătoare celor din cazărmile NATO, atrag atenția experții militari. 

În 2007 s-a suspendat pe timp de pace serviciul militar obligatoriu FOTO Mircea Moira/Shutterstock

În Armata Română va apărea până la finalul anului o nouă categorie de personal: militarul voluntar în termen. Cel puțin așa promit responsabilii politici.

Astfel, după ce proiectul pentru modificarea şi completarea Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare va fi votat, pe timp de pace cetăţenii români, bărbaţi şi femei, cu domiciliul stabil în România, cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, care nu au îndeplinit serviciul militar activ sau în rezervă, vor putea solicita Ministerului Apărării Naţionale participarea, pe bază de voluntariat, la un program de pregătire militară de bază, cu durata de până la patru luni, în calitate de militar voluntar în termen.

La final vin trei salarii medii

„Înscrierea în program (...) se face în baza unui angajament semnat pe propria răspundere de către solicitantul care a fost declarat apt în urma evaluării psihologice efectuate într-un centru zonal de selecție și orientare și prezintă adeverința medicală, eliberată de medicul de familie, că este «clinic sănătos și nu este în evidență cu boli cronice»“, se arată în proiect.

Conform propunerii legislative, pe timpul derulării programului de pregătire militară de bază, militarii voluntari în termen vor beneficia gratuit de cazare, drepturi de echipare şi de hrană, asistență medicală și medicamente, precum și de indemnizație lunară, similare militarilor în termen cu gradul de soldat, şi se vor supune prevederilor legilor şi regulamentelor militare. La finalizarea programului de pregătire, aceștia vor primi o indemnizație reprezentând trei câștiguri salariale medii brute utilizate la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat aferente anului pentru care se face plata, iar apoi centrele militare urmează să îi ia evidență și să îi introducă în rezerva operațională. „Numărul maxim de locuri disponibile pentru pregătirea militară în calitate de militar voluntar în termen se aprobă, anual, prin ordin al ministrului Apărării Naționale, în funcție de fondurile aprobate cu această destinație“, se mai precizează în proiect.

Condiții obligatorii

Analistul militar Aurel Cazacu spune că prin introducerea acestui concept de militar voluntar în termen se are în vedere creşterea cantității şi calităţii rezervei de mobilizare, care s-a diminuat progresiv ca urmare a suspendării, începând cu 1 ianuarie 2007, a serviciului militar obligatoriu pe timp de pace.

„A fost o eroare majoră atunci pentru că nu s-a introdus un astfel de serviciu alternativ. Am ajuns să avem jumătate din rezerviștii pe care ar trebui să-i catalogăm. Acum se speră completarea rezervei de mobilizare a Armatei României prin acest serviciu de militar voluntar în termen. Numai că avem câteva probleme. Și sunt probleme mari. În primul rând, vorbim de condițiile de trai ale militarilor. Trebuie adoptat standardul occidental peste tot, în toate unitățile militare. Militarii trebuie să aibă parte de respect, de condiții decente. Așa se și duce vorba despre condițiile de trai din unitățile militare și apar mai mulți doritori. Apoi, foarte important, este vorba de modul în care subofițerii, interfața armatei cu militarii, practic, se poartă cu soldatul de rând. Subofițerul este rotița-cheie a oricărei forțe militare. Fără această piesă, o armată nu funcționează. Dacă nu scăpăm de acei subofițeri care sunt nesimțiți, care înjură, care umilesc, nu facem nimic. Repet, cu minime condiții bune, cu plata aferentă, cu subofițeri care nu umilesc, MApN are toate șansele să-și facă reclamă pentru ca tinerii să vină pentru serviciul de militar voluntar în termen. Și mai este o chestiune, cea a recrutării militarilor profesioniști. Dacă au parte de condiții bune, mulți dintre cei care au optat pentru serviciul de militar voluntar în termen vor decide să rămână în sistem și nu vom mai avea o jumătate de posturi neocupate în MApN“, a precizat analistul Aurel Cazacu.

Ce se întâmplă în jur

În ultima vreme, mai multe țări europene au anunțat că doresc să reintroducă serviciul militar sub diverse forme. În 2018, Suedia a reintrodus serviciul militar pentru 4.000 de persoane pe an, iar acum, pe lângă creşterea numărului de tineri înrolați în serviciul militar, vrea să introducă şi opţiunea de a face serviciul civil.

Apoi, de la începutul anului 2015, serviciul militar a fost reintrodus în Lituania. În prezent, toţi bărbaţii lituanieni cu vârste cuprinse între 19 şi 26 de ani trebuie să efectueze serviciul militar obligatoriu în Forţele Armate Lituaniene pentru o perioadă de 9 luni, iar o măsură similară se va adopta în Letonia.

În țări precum Germania sau Marea Britanie se discută tot mai intens despre introducerea serviciului militar obligatoriu, stagiu care este, de altfel, obligatoriu în Grecia și Turcia, de exemplu.

Legea, susținută de parlamentari

Pe această temă, membrii comisiilor de apărare din Senat şi Camera Deputaţilor au avut o întâlnire cu ministrul Angel Tîlvăr și cu șeful Statului Major al Armatei României, generalul Gheorghiță Vlad, marţi, la ora 13.30, la sediul MApN. Preşedintele Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, deputatul Laurenţiu Dan Leoreanu, a declarat ulterior că în acest an vom avea o lege care va permite înrolarea militarilor voluntari în termen.

De menționat că Polonia, o altă țară de pe flancul estic al NATO, a luat unele măsuri pentru întărirea apărării. Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a declarat că Polonia trebuie să se pregătească urgent pentru ameninţarea unui război cu Rusia. „Mă aştept la orice scenariu şi le iau în serios pe cele mai rele. Aceasta este sarcina unui ministru al Apărării în situaţia în care ne regăsim astăzi“, a răspuns Kosiniak-Kamysz, membru al recent numitului guvern condus de Donald Tusk. Acelaşi ministru, în vârstă de 42 de ani, a ţinut să adauge că nu a „spus aceste cuvinte din senin“, ci le-a cântărit cu atenţie înainte.

De când a început războiul în Ucraina, Polonia şi-a sporit bugetul militar până la 4% din PIB – dublu faţă de angajamentul din cadrul NATO de 2% – şi a încheiat numeroase contracte pentru achiziţii masive de armament, în special cu SUA şi Coreea de Sud. Pentru unul din aceste contracte, SUA au aprobat, la sfârşitul lunii august, vânzarea a 96 de elicoptere de atac Apache către armata poloneză, contract în valoare de 12 miliarde de dolari. Alte contracte majore de achiziţii de armament din SUA au fost semnate pentru 486 de lansatoare multiple de rachete HIMARS, în valoare totală de aproximativ 10 miliarde de euro, 32 de avioane de luptă F-35, 366 de tancuri Abrams şi sisteme antiaeriene Patriot.