Cum a rămas fără o parte din avere Stelică „Faliment“, fostul şef al Gărzii Financiare

Stelică Constantin Barna a făcut contestaţie în anulare FOTO Adevărul

Fostul şef al Gărzii Financiare Bucureşti, Stelică Barna, zis şi „Faliment“, a rămas fără o parte importantă din averea agonisită, pe care nu a putut-o justifica, în urma unei decizii a Curţii de Apel Bucureşti, rămasă definitivă. „Faliment“ nu a acceptat însă sentinţa, iar în martie 2016 a depus la Curtea Supremă o contestaţie în anulare, care va fi soluţionată pe 22 septembrie.

Stelică Constantin Barna, care şi-a căpătat tristul supranume de „Faliment“, după ce ar fi pus umărul la falimentarea companiei de pompe Aversa SA, pe care a condus-o în perioada 2005-2006, este mai sărac cu 800.000 de lei, bani pe care nu a putut să-i justifice în niciun chip în faţa judecătorilor. Decizia de confiscare dată de Curtea de Apel Bucureşti a rămas definitivă la sfârşitul anului trecut, după ce Curtea Supremă a respins apelul lui Barna. Dar dintr-o eroare a sistemului informatic ECRIS, hotărârea nu a fost publicată nici până în prezent pe portalul instanţelor de judecată.

ANAF a pus în executare sentinţa şi a recuperat banii nejustificaţi, dar Stelică „Faliment“ nu s-a împăcat niciodată cu această idee. Aşa că în martie 2016 a depus la Curtea Supremă o contestaţie în anulare, considerând că i s-a făcut o mare nedreptate. Contestaţia urmează să fie analizată de judecătorii instanţei supreme pe 22 septembrie.

Anchetă pornită de la „Adevărul“

Cu ajutor politic, mai întâi de la PSD, iar mai apoi de la PDL, Stelică Barna a reuşit să ocupe numeroase funcţii publice şi nu numai – viceprimar al Capitalei (2003-2004), consilier general în cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti (2004 - 2008), consilier local în cadrul Consiliului Local Otopeni (2008 - 2012), comisar-şef/director coordonator al Secţiei Gărzii Financiare Bucureşti (2009 - 2011) şi membru în Consiliul de Administraţie şi director general al SC Aversa SA (2005-2006).

Succesul pe plan profesional i-a adus fostului şef al Gărzii Financiare şi prosperitatea materială. În această perioadă, „Faliment“ a reuşit să acumuleze o avere impresionantă, pe care însă a evitat să o treacă în declaraţia de avere. 

O investigaţie a ziarului „Adevărul“, legată de averea lui Barna, din anul 2011, a dus la demiterea acestuia de la şefia Gărzii Financiare Bucureşti. „Adevărul“ a dezvăluit cum firma lui Stelică Constantin Barna, Anaem Exim SRL, a fost trecută pe numele unui şomer din Republica Moldova cu scopul înstrăinării unor datorii de 6,7 milioane de euro.

Avere nejustificată

În urma dezvăluirilor făcute de „Adevărul“, şeful ANAF de la acea vreme, Sorin Blejnar, l-a destituit pe Stelică Barna din funcţia de şef al Gărzii Financiare Bucureşti, iar Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a declanşat o anchetă legată de averea acumulată de acesta.
Procesul a început pe 4 iulie 2011, după ce ANI a trimis în instanţă un raport în care se arăta existenţa unei diferenţe semnificative, de 3,1 milioane de lei (740.000 de euro), reprezentând diferenţa între averea deţinută de Stelică Barna şi veniturile de 75.000 de euro, realizate de acesta
în perioada exercitării mai multor funcţii publice, în perioada 2004-2010.

Judecătorii au stabilit însă că doar 800.000 de lei din averea agonisită de Stelică „Faliment“ şi soţia sa, Graţiela, fostă directoare a Monitorului Oficial Bucureşti, este nejustificată. 
Instanţa a precizat că „ANI nu a produs dovezi certe, irefutabile în sensul că unele bunuri sau valori nu puteau fi dobândite din veniturile legale realizate de pârât sau cele realizate pe alte căi (împrumuturi, dobânzi bancare etc.)“.
După ce au tras linie, judecătorii au stabilit că doar 800.000 de lei nu pot fi justificaţi.

Cum s-a apărat „Faliment“

Stelică Constantin Barna, care a fost apărat de avocata Loredana Radu - trimisă în judecată în dosarul de corupţie al lui Neculai Onţanu, a invocat în apărarea sa că mare parte din sumele care-i sunt imputate le-a dobândit înainte de 2004 de la terţe persoane, fizice sau juridice. Magistraţii au înlăturat însă această apărare. Asta pentru că „niciuna dintre declaraţiile de avere pe care Constantin Stelică le-a completat de la numirea sa în funcţia publică nu indică sumele reţinute în raportul de expertiză contabilă că ar justifica veniturile celui cercetat“. „Or, declaraţiile de avere nu reflectă dobândirea sau deţinerea niciunei sume de bani dintre cele indicate de persoana cercetată ca fiind dobândite în perioada 2002-2004 şi a căror consistenţă impunea legal menţionarea lor“, au arătat judecătorii în sentinţa de confiscare.

Tot pentru a justifica o parte din bani, Stelică Barna a invocat mai multe împrumuturi. Astfel, fostul şef al Gărzii Financiare s-ar fi împrumutat de la controversatul afacerist Bartolomeu Finiş cu 429.000 de lei. Alţi 308.000 de lei ar fi provenit din averea soţiei, iar 931.740 de lei ar fi fost suma împrumutată firmelor sale - Anaem Exim SRL şi Global Trade SRL- şi restituită ulterior.
Alt împrumut, în valoare de 103.000 de euro, l-ar fi acordat Barna unui partener de afaceri, Silviu-Laurenţiu Radu. Culmea, ca să acopere cât mai mult din banii pe care fostul şef al Gărzii Financiare nu-i putea justifica, raportul de expertiză a consemnat că Radu a restituit cu 83.000 de lei mai mult decât suma împrumutată.

Stelică Barna a adus-o ca martor şi pe Luminiţa Dupont, patroana Restaurantului „Zet“, care a declarat că i-ar fi încredinţat acestuia, spre păstrare, suma de 200.000 de dolari.

Cum ar fi falimentat Aversa

Stelică Constantin Barna şi-a căpătat tristul supranume de „Faliment“ după ce, în anul 2005, a fost numit membru în Consiliul de Administraţie şi director general al societăţii Aversa SA din Bucureşti, singurul producător de robineţi şi pompe industriale deţinut de statul român.

Nu avea să stea aici decât câteva luni, până în august 2006, când a fost demis în urma unui raport de control al Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS). Potrivit documentului, Barna s-ar fi făcut vinovat de 11 deficienţe manageriale, care au dus, în final, la falimentarea companiei.
El ar fi avizat achiziţia unor bunuri sub forma mascată a „custodiei“ de mărfuri, ar fi angajat firma la achitarea unor plăţi cu scadenţe viitoare în condiţiile în care exista riscul ca biletele la ordin şi filele CEC să rămână fără acoperire.

Deşi firma avea grave probleme financiare, Barna ar fi aprobat plăţi pentru produse care nu erau necesare - maşină de lux şi electrocasnice pe care le-ar fi folosit în interes personal.

După ce a fost demis, Stelică Barna a acuzat interesele politice cărora le-ar fi căzut victimă.
„Nu te poate ancheta nimeni pentru că ai cumpărat un frigider pentru protocol. Toate acele controale au fost făcute cu intenţia de a mă schimba“, declara presei Stelică Constantin Barna.