Comitetul European pentru Prevenirea Torturii cere României să combată abuzurile din închisori

Comitetul European pentru Prevenirea Torturii şi Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante din cadrul Consiliului Europei atrage atenţia, într-un raport publicat astăzi, asupra riscurilor la care sunt supuse deţinuţii şi persoanele reţinute sau arestate preventiv, concluzionând însă că „numărul acuzaţiilor de abuz fizic aplicate de personal al secţiilor de poliţie a scăzut considerabil în ultimii cinci ani”.

Comitetul European pentru Prevenirea Torturii şi Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante (CPT) din cadrul Consiliului Europei a publicat astăzi un raport privind România, în urma unei vizite efectuată între 5 şi 17 iunie de o delegaţie CPT.

„Vastul proces de reformare a sistemului penal început acum aproape zece ani a condus, printre altele, la intrarea în vigoare a unui nou Cod penal (CP) şi un nou Cod de procedură penală (CPP) de la 1 februarie 2014. Cu toate acestea, dispoziţiile care reglementează custodia poliţiei („reţinerea") de suspecţi şi plasarea lor în arestare preventivă au rămas neschimbate. Pentru a rezuma, custodia nu poate depăşi 24 de ore şi trebuie să fie dispusă de un procuror, iar asta după ce suspectul şi-a înţeles drepturile, în prezenţa unui avocat ales de el sau a unuia furnizat din oficiu. 

În această perioadă, persoana în cauză trebuie să fie prezentată unei instanţe judecătoreşti competente, care poate să dispună (sau nu) detenţia provizorie. Acesta din urmă poate dura maximum 30 de zile, după care poate fi prelungită pentru perioade nu mai mari de 30 zile. Perioada totală de detenţie provizorie nu poate depăşi 180 zile.”

Prima schimbare pentru care CPT taxează autorităţile române este cea legată de arestarea preventivă a minorilor. În vechiul Cod de Procedură Penală, aceştia puteau fi reţinuţi pe o perioadă de 15, care putea fi prelungită de trei ori, adică în total 60 de zile. Noul Cod nu mai stipulează însă diferenţe în acest sens, astfel că minorilor li se aplică aceleaşi reguli - perioade de 30 de zile de arestare preventivă, care pot fi prelungite până la 180 de zile. 

„Făcând referire la Regula nr. 10 din Regulile Europene pentru Delicvenţii Minori, CPT recomandă autorităţilor române să modifice fără întârziere legislaţia în acest sens.”

CPT pledează şi pentru reducerea numărului persoanelor arestate preventiv care rămân pe perioada detenţiei în centre de reţinere şi arestare preventivă, explicând că mutarea acestora în facilităţi ale sistemului penitenciar ar reduce riscul intimidării, al presiunilor şi al relelor tratamente. „Pe termen scurt, obiectul ar trebui să fie reducerea termenelor de arestare preventivă efectuate în centrele poliţiei, iar pe termenul lung - ca toţi arestaţii preventiv să fie ţinuţi în facilităţi penitenciare.”

În ceea ce priveşte rele tratamente aplicate persoanelor reţinute, CPT consideră că România are un comportament impecabil. „Delegaţia CPT nu a primit nicio acuzaţie, niciun indiciu privind rele tratamente aplicate de personalul secţiilor de de poliţie. Din contră, mulţi deţinuţi au recunoscut că personalul s-a comportat corect şi profesionist cu ei. Concluzia acestei delegaţii este că, per ansamblu, frecvenţa şi gravitatea acuzaţiilor de rele tratamente fizice aplicate de membri ai forţelor de ordine asupra persoanelor reţinute au scăzut de la ultima vizită, din 2010, în special în regiunea Bucureştiului.”

CPT subliniază însă că există numeroase plângeri de abuz fizic de către poliţişti, iar analizele medicale „confirmă unele dintre acceste acuzaţii”. 

Cele mai multe plângeri sunt însă formulate de deţinuţii din închisorile arădene şi orădene. Aici au fost semnalate inclusiv cazuri de bătăi aplicate deţinuţilor de membri ai trupelor speciale, transmite CPT.