Comisia Europeană investighează despăgubirile datorate de România investitorilor din energia verde
Comisia Europeană (CE) a anunțat miercuri, 29 iulie, deschiderea unei investigații aprofundate pentru a evalua dacă hotărârea arbitrală prin care România este obligată să plătească despăgubiri către zece investitori, în urma modificării unei scheme de sprijin pentru energia regenerabilă, respectă normele UE privind ajutoarele de stat.

„România a instituit o schemă de sprijin pentru producerea energiei electrice din surse regenerabile prin sistemul certificatelor verzi, aprobată în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat în iulie 2011. Ulterior, schema a fost modificată de mai multe ori, în 2013, 2014 și în anii următori. Comisia Europeană a aprobat aceste modificări în mai 2015 și decembrie 2016.
Un grup de zece companii care au investit în cinci parcuri fotovoltaice beneficiare ale schemei a inițiat proceduri de arbitraj împotriva României după modificarea acesteia. Companiile sunt: LSG Building Solutions GmbH, Green Source Consulting GmbH, Core Value Investments GmbH & Co. KG Gamma, Core Value Capital GmbH, Anina Pro Invest Ltd., Giust Ltd., Risen Energy Solar Project GmbH, Pressburg UK GmbH, Solluce Romania 1 B.V. și SC LJG Green Source Energy BETA S.R.L
Acestea au solicitat despăgubiri pentru sprijinul financiar pe care susțin că l-ar fi primit dacă România nu ar fi modificat schema, a transmis CE într-un comunicat.
Comisia Europeană consideră, într-o evaluare preliminară, că despăgubirile pe care România trebuie să le plătească investitorilor în baza hotărârii arbitrale ar putea constitui un ajutor de stat incompatibil cu piața internă.
De ce investighează Comisia Europeană cazul
Executivul european a deschis o investigație aprofundată pentru a verifica dacă punerea în aplicare a deciziei arbitrale respectă normele UE privind ajutoarele de stat.
„Ajutoarele de stat sunt interzise dacă nu sunt aprobate de Comisie ca fiind compatibile cu funcționarea pieței interne. O măsură care încalcă alte dispoziții ale dreptului UE nu poate fi declarată compatibilă în baza normelor privind ajutoarele de stat.
Litigiul care a dus la hotărârea arbitrală este unul intra-UE. Prin urmare, Comisia va analiza dacă hotărârea și aplicarea acesteia încalcă articolul 19 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană și articolele 267 și 344 din TFUE, referitoare la competența exclusivă a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), precum și principiul autonomiei ordinii juridice a Uniunii.
Deschiderea investigației aprofundate oferă României și părților interesate posibilitatea de a transmite observații și nu anticipează rezultatul final al anchetei.”
Comisia Europeană arată că, potrivit hotărârilor Achmea (2018) și Komstroy (2021) ale CJUE, arbitrajul dintre investitori și statele membre în baza Tratatului Cartei Energiei nu este compatibil cu dreptul UE.
În acest context, Uniunea Europeană și mai multe state membre, inclusiv România, s-au retras din Tratatul Cartei Energiei.
„Comisia subliniază că existența unor mecanisme de sprijin fiabile și transparente pentru energia regenerabilă este esențială pentru încrederea investitorilor și pentru atingerea obiectivelor de decarbonizare ale Uniunii.
Faptul că dreptul UE interzice arbitrajul investițional intra-UE în baza tratatelor bilaterale sau a Tratatului Cartei Energiei nu înseamnă că investitorii nu beneficiază de protecție. Aceștia pot solicita anularea măsurilor naționale sau despăgubiri în fața instanțelor naționale și pot contesta direct în fața Tribunalului UE deciziile Comisiei privind ajutoarele de stat.
În plus, Directiva privind energia din surse regenerabile (2018/2001) obligă statele membre să nu modifice schemele de sprijin într-un mod care afectează negativ drepturile conferite companiilor și viabilitatea economică a proiectelor deja sprijinite. O astfel de prevedere nu exista în 2013.”























































