Raportul SRI pe anul 2020. Care sunt vulnerabilitățile și pericolul cu care s-a confruntat România

0
Publicat:

Raportul SRI pe anul 2020, postat la începutul săptămânii pe site-ul Camerei Deputaților, arată că România a fost spațiu de tranzit pentru traficul de droguri de mari risc destinate piețelor de consum din vestul Europei și Orientului Mijlociu.

FOTO: Inquam Photos
FOTO: Inquam Photos

„Teritoriul național a continuat să reprezintă un spațiu de tranzit pentru traficul de droguri de mare risc destinate piețelor de consum din vestul Europei și Orientului Mijlociu. Grupurile de criminalitate organizată autohtone au fost implicate preponderent în operaționalizarea și gestionarea rutelor de transport în beneficiul rețelelor infracționale străine”, se arată în raportul SRI.

O altă problemă cu care s-a confruntat România este cea a amenințărilor teroriste. Raportul SRI arată că „potențate de restricțiile impuse în contextul COVID-19, (auto)radicularizarea și propaganda (în special în mediul online) au înregistrat tendințe de creștere”.

„Vectori reprezentativi ai propagandei au fost cetățenii străini și români convertiți la Islam. Prezintă relevanță accentuarea viziunilor radicale ale unor cetățeni români din exteriorul țării convertiți la islam, precum și creșterea ponderii persoanelor cu probleme psihice în rândul aderenților la ideologia radical islamică”, precizează sursa citată.

De asemenea, raportul SRI arată că instituția a făcut demersuri pentru prevenirea și combaterea terorismului, nivelul de alertă pentru anul 2020 fiind unul „precaut”.

„În pofida limitărilor generate de pandemie, am prevenit sau contracarat activități operaționale și am fundamentat adoptarea unor măsuri preventive asupra unor persoane autoradicalizate”, arată raportul.

Riscuri în domeniul economic

Raportul SRI prezintă și riscurile și vulnerabilitățile în domeniul economic, precizându-se că „în industrie starea s-a menținut preponderent în registru negativ, în principal ca urmare a insuficiențelor resurselor financiare pentru dezvoltarea producției și a neaplicării unor strategii coerente pentru relansarea activităților cu potențial”.

„Unii dintre marii operatori industriali au dezvoltat strategii cu impact negativ asupra intereselor naționale: luarea în calcul a intrării în faliment a unor combinate, prezervarea controlului asupra activelor și resurselor, neachitarea datoriilor către creditori entități de stat”, precizează sursa citată.

Printre vulnerabilitățile cu care se confruntă România, potrivit SRI, se numără și implementarea deficitară a politicilor publice asociate gestionării deșeurilor: „Probleme majore au fost generate și de lipsa unei strategii coerente de gestionare a resursei silvice, respectiv de deficiențe sistemice în ceea ce privește amenajarea pădurilor și valorificarea masei lemnoase”.

De asemenea, SRI arată și că „sectorul agricol a continuat să fie marcat de absența unei strategii în domeniu, dificultăți de promovare a producătorilor autohtoni și lipsa unui sistem de irigații viabil”.

„În ceea ce privește siguranța alimentară, nu au fost respectate norme specifice de combatere a maladiilor, focarele de pestă porcină africană reluând evoluția ascendentă în partea a doua a anului. Situația, favorizată de perpetuarea unor probleme în asigurarea trasabilității animalelor, a efectuat exportul de animale vii și a produselor conexe. Propagarea cazurilor de gripă aviară a fost stopată, însă există riscul apariției epizootiei”, arată raportul SRI.

O altă vulnerabilitate sesizată de SRI face referire la sustenabilitatea bugetară.

„Vulnerabilități  la adresa sustenabilității bugetare au fost amplificate şi de manipularea, de către societăţi autohtone cu capital străin, a preţurilor de transfer în cadrul tranzacțiilor cu societăţile afiliate, în vederea diminuării sau neevidenţierii profitului, precum şi în scopul externalizării de fonduri către agenţi economici din țările de proveniență a capitalurilor. Efecte negative au fost generate şi de demersurile unor societăţi de direcționare de sume impozabile către entități offshore”, se arată în raport.

Sistemul de învățământ și sănătatea, în risc

Raportul din 2020 arată că „sistemul public de sănătate a fost afectat major de pandemie”, în timp ce „sistemul de învățământ a continuat să fie afectat”.

Mai exact, SRI precizează că „s-au înregistrat sincope în derularea proiectelor majore destinate dezvoltării sistemului sanitar, cu impact asupra atingerii obiectivelor acestora și finalizării la termenele stabilite sau într-un orizont de timp previzibil”.

În ceea ce privește sistemul de învățământ, SRI punctează că acesta a continua „să fie afectat atât de deficiențe conexe calității precare a resurselor și infrastructurii, cât și de capacitatea redusă de gestionare a provocărilor generate de pandemie”.

„S-au înregistrat progrese exclusiv punctuale pe linia digitalizării și s-au accentuat decalajele în accesul de servicii, la infrastructura și la tehnologia necesare derulării activității didactice în mediul virtual, pe fondul capacității reduse a sistemului de a asigura măsuri adecvate în beneficiul elevilor din categorii defavorizate”, arată sursa citată.

De asemenea, serviciul arată probleme și în ceea ce privește sistemul de învățământ preuniversitar și punctează că acesta a fost afectat de „lipsa unor progrese semnificative în reglementarea și aplicarea unor mecanisme de stimulare a învățământului profesional și tehnic, precum și de formalismul în implementarea unor programe naționale vizând îmbunătățirea condițiilor în care învăță elevii, reducerea absenteismului și a abandonului școlar și profesionalizarea cadrelor”.

Probleme ar fi și în învățământul superior, unde s-au manifestat „sincope de natură să diminueze eficiența actului didactic, deși universitățile au demonstrat capacitate de adaptare la translatarea cursurilor în mediul online”.

Problema extremismului

În raport este menționat și faptul că au fost propagate în mediul public mesaje extremiste, atât din spectrul ideologiei de extremă dreapta, cât și de extremă stânga.

„Ideologia de extremă dreapta a înregistrat o diversificare a formelor de propagare a mesajelor extremiste, remarcându-se translatarea lor în mediul online. (..) Entitățile informale cu profil extremist de stânga au promovat concepții anarhiste sau comuniste ( și care, similar celor cu potențial extremist de dreapta, preiau inclusiv modele externe), fără situații de (auto)radicalizare până la stadiul violent”, precizează raportul SRI.

Evenimente



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite