Cele mai lungi procese din istoria României: 30 de ani şi 60 de milioane de euro

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Cel mai lung proces din istoria României însumează chiar şi 30 de ani FOTO Adevărul
Cel mai lung proces din istoria României însumează chiar şi 30 de ani FOTO Adevărul

Instanţele româneşti au pe rol dosare vechi chiar şi de 30 de ani, unele dintre ele fiind finalizate abia în această perioadă. Cel mai lung proces judecat în ţara noastră este de departe cazul Thyssen, a cărui „miză‟ este de aproximativ 60 de milioane de euro.

Procesul în care s-a judecat dosarul Thyssen a început în urmă cu 29 de ani, mai exact în 1983, şi este cel mai lung din România şi unul dintre cele mai lungi din lume. Cele două părţi: fosta companie de comerţ exterior a României, Metalexporimport (MEI) şi două concerne germane, respectiv Thyssen Kripp şi Otto Wolf.

Cum a început totul

Prin Metalexportimport se derulau cea mai mare parte a exporturilor Sidex, fiind acum deţinută de ruşi. În anii 1980, Sidex Galaţi a încheiat, prin intermediul MEI, un contract de 30 de milioane de dolari pentru livrarea a cinci nave cu tablă groasă către o companie americană.

Americanii au spus însă că nu dispun de bani şi că au nevoie de un finanţator, care a apărut rapid: cele două concerne germane. Pe scurt: transportul a fost livrat, dar firma americană a dat faliment, iar finanţatorii nu au mai plătit către MEI.

La masa credală, firma românească nu a acceptat cinci milioane de dolari şi a intentat un proces în care a cerut 60 de milioane de dolari. Acum, după pronunţarea sentinţei, românii au pierdut şi acele cinci milioane de dolari.

Nemţii au fost apăraţi de avocaţii de la Muşat şi Asociaţii şi Ana Diculescu, mama lui Dan Şova, în timp ce firma românească a fost apărată, printre alţii, şi de avocatul Gheorghe Piperea.

Potrivit avocatei Ana Diculescu, care a făcut declaraţii pentru Economica.net, greşeala părţii române a fost pornirea unui proces împotriva finanţatorului, pe care nicio normă de drept nu îl poate obliga să plătească. Ea a spus că insistenţele în acest proces au dorit să acopere incompetenţa unor oameni din acest contract.

Pe de altă parte, Gheorghe Piperea acuză sistemul juridic. "Putea fi şi un acordeonist judecător că tot pierdeam. Noi nu ne-am luptat cu avocaţii lor, ne-am luptat cu un sistem întreg. Sistemul a înfrânt", arată Piperea.

În schimb, avocata Ana Diculescu susţine că MEI a apelat la bizarerii juridice pentru a tărăgăna acest proces.

Pedeapsa, pe măsura procesului

Un alt dosar greu din istoria României este şi cel al generalilor Victor Stănculescu (84 de ani) şi Mihai Chiţac (84 de ani), care însumează peste 15 ani de procese. Cei doi au fost trimişi în judecată, în celebrul dosar al Revoluţiei de la Timişoara, la 30 decembrie 1997, pentru infracţiunile de omor deosebit de grav şi tentativă la infracţiunea de omor deosebit de grav.

Potrivit rechizitoriului, în data de 17 decembrie 1989, aceştia făceau parte dintr-un grup de generali fideli dictatorului Nicolae Ceauşescu, trimişi la Timişoara să reprime manifestaţiile.

Grupul era format din Ion Coman, secretar al Comitetului Central al PCR cu probleme militare şi de justiţie, Victor Athanasie Stănculescu, prim-locţiitor al ministrului Apărării Naţionale, Ştefan Guşe, şeful Marelui Stat Major, şi Mihai Chiţac, comandant al Trupelor Chimice şi al Garnizoanei Bucureşti. Generalii au preluat comanda trupelor din Timişoara, au dat ordinul de deschidere a focului, au verificat rezultatul represiunii şi au luat măsuri de anihilare a rezistenţei protestatarilor.

Stănculescu a fost acuzat de procurori că a scos tancurile pe străzile din Timişoara, că a înarmat gărzile patriotice şi că a marcat pe harta oraşului zonele unde trebuiau să acţioneze militarii. Chiţac a inspectat personal dispozitivele militare, a luat măsuri pentru distribuirea de grenade lacrimogene şi a ordonat personal deschiderea focului la Catedrală, împotriva unor oameni paşnici. Conform rechizitoriului, el a arestat şi demonstranţi. Procurorii susţin că au fost ucişi 72 de oameni şi au fost rănite 253 de persoane.  

În 2008, cei doi au fost condmanaţi definitiv la 15 ani de închisoare în acest dosar şi au fost ridicaţi de poliţie şi încarceraţi pe 15 octombrie 2008. De asemenea, instanţa a decis degradarea militară a generalilor în rezervă Chiţac şi Stănculescu.

Cei doi generali ispăşesc acum o pedeapsă de şapte ani şi jumătate de detenţie, întrucât, conform legilor penale, persoanele cu vârsta de peste 60 de ani efectuează jumătate din pedeapsă.

Victor Athanasie Stănculescu

17 decembrie 1989 - prim-locţiitor al ministrului Apărării Naţionale.

28 decembrie 1989 - numit ministru al Economiei naţionale.

16 februarie 1990 -  numit ministru al Apărării.

30 aprilie 1991 - remaniat din Guvern, avansat general de armată.

1992 - lucrează consilier la firma Balli.

22 decembrie 2003 - soţia sa, Elena, se sinucide.

Mihai Chiţac

17 decembrie 1989 - general locotenent, comandant al Trupelor Chimice şi al Garnizoanei Bucureşti.

28 decembrie 1989 - numit în funcţia de ministru de Interne prin Decret al preşedintelui FSN.

14 iunie 1990 - eliberat din funcţie, după ce a ordonat eliberarea Pieţei Universităţii în timpul Mineriadei din 13 – 15 iunie 1990.

2000 - încarcerat pentru Revoluţia de la Timişoara, ulterior eliberat din motive medicale.

Căsătorit. Are o fiică multimilionară - Georgiana Pogonaru.

Moştenire, judecată de 21 de ani

Acestea două procese sunt unele dintre cele mai lungi şi mai grele din istoria ţării noastră. Însă, instanţele din România au pe rol, la categoria „cele mai lungi dosare‟, chiar şi procese de divorţ, de moştenire sau de revendicare.

La Fălticeni este înregistrat un proces de divorţ vechi de 16 ani, care a fost soluţionat în câteva luni, însă în care reclamanta a făcut apel, după care l-a retras. După 15 ani de la data pronunţării deciziei, femeia a făcut recurs motivând că fostul soţ a decedat în termenul legal de 30 de zile.

Nici cu moştenirile nu e de glumit. Judecătoria Constanţa are pe rol un proces de moştenire care se judecă de nici mai mult, nici mai puţin de 21 de ani. În tot acest timp, procesul a fost suspendat de multe ori, în aşteptarea soluţionării altor cauze care aveau legătură cu acest tip de dosar.

Astfel, aproximativ 11 ani cazul a fost lăsat în nelucrare, iar după această perioadă, magistraţii au hotărât că nu judecătoria Constanţa este competentă în judecarea acestui caz, ci cea din Mangalia. Chiar şi aşa, nici până în ziua de azi nu s-a luat o decizie în acest dosar.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite