Ce „secretele de stat” ascundeau Gabriel Oprea, Petre Tobă şi chestorul Bărăscu

Gabriel Oprea la DNA Inquam Photos / Octav Ganea

Procurorii DNA au descoperit în anchetele de la două structuri din cadrul Ministerului de Interne, Protecţia Martorilor şi „Doi şi-un sfert”, că achiziţiile frauduloase erau acoperite prin documente clasificate.

Informaţiile „secret de serviciu”, „strict secret” sau „secret de stat”, pot fi devoalate parţial în timpul unei anchetei penale, dacă acestea ascund nereguli, cum ar fi deturnări de fonduri şi abuz în serviciu, şi dacă acestea au fost supraclasificate prin forţarea legii. Aceasta este concluzia unui procuror din Parchetul General, care a analizat o plângere făcută de chestorul Adrian Bărăscu, fostul şef al Oficiului Naţional pentru Protecţia Martorilor (ONPM) împotriva procuroarei DNA, Florentina Mirică.

Bărăscu este judecat pentru constituire a unui grup infracţional organizat, obţinere ilegală de fonduri, deturnare de fonduri, abuz în serviciu şi influenţare a declaraţiilor. Concret, ofiţerul ar fi deturnat banii destinaţi protejării martorilor către achiziţii supraevaluate destinate confortului angajaţilor săi. În timpul anchetei, procurorul Mirică a observat că pentru a-şi ascunde urmele, chestorul şi mai mulţi ofiţeri din subordine ar fi supraclasificat unele documente, atunci când făceau rapoartele de decontare a banilor.

Supraclasificau „secretele”

După trimiterea în judecată, chestorul s-a plâns că magistratul DNA a divulgat în rechizitoriu o parte din Ordinul Ministerului Administraţiei şi Internelor privind modul de gestionare al fondurilor necesare Programului de Protecţie al Martorilor, în baza căruia se făceau rapoartele de decontare. Parchetul General a clasat plângerea lui Bărăscu şi a arătat că infomaţiile prezentate în rechizitoriu nu prejudiciază şi nu pun în pericol vreo valoare personală sau de stat.

„Acestea au fost supraclasificate prin forţarea legii, iar dezvăluirea unor astfel de documente nu poate atrage răspunderea juridică a niciunei persoane, cu atât mai mult cu cât devoalarea informaţiilor clasificate s-a făcut cu un scop legitim, cum ar fi procesul penal”, arată Parchetul General, în ordonanţa de clasare.
Procurorii au mai arătat că era necesară declasificarea parţială, deoarece Bărăscu trebuia să aibă acces la toate datele acuzării, pentru a-i fi respectat dreptul la apărare şi informare.

„Limuzina” lui Gabriel Oprea

Situaţia informaţiilor clasificate folosite în anchetele procurorilor, a fost mediatizată în dosarul „Limuzina”, în care sunt implicaţi fostul ministru al Afacerilor Interne Gabriel Oprea şi foştii şefi ai Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI) Gheorghe Nicolae şi Nelu Zărnică. Este vorba de dosarul privind achiziţionarea de către DIPI a unei maşini de lux, Audi A6, pentru protecţia demnitarilor, din fondurile destinate informatorilor şi operaţiunilor de filaj, dar care a fost folosită doar de Gabriel Oprea. Şi în acest caz, ofiţerii DIPI ar fi clasificat documente, pe diverse niveluri de secretizare, pentru a-şi ascunde urmele. Ancheta a fost intrumentată tot de procurorul Florentina Mirică.

Şi de această dată, în timpul monitorizării, anchetatorul a descoperit că banii serviciului „Doi şi-un sfert” destinaţi operaţiunilor erau deturnaţi către protocol sau diverse achiziţii inutile, cum ar fi autoturismul Audi A6, canapele de piele, sau celebrul jacuzzi din biroul lui Oprea. Similar cu dosarul lui Bărăscu, ea a inserat în rechizitoriu detalii din rapoartele clasificate.

În timpul procesului, Oprea a ridicat o excepţie la Curtea Supremă, privind folosirea ca probe a unor astfel de documente şi a cerut excluderea lor. Magistraţii au sesizat Curtea Constituţională pentru a decide dacă aceste probe pot fi folosite în timpul procesului. Curtea urmează să decidă asupra acestei excepţii.

Cazul „Petre Tobă”

Şi Petre Tobă a făcut plângere la CSM împotriva anchetatoarei. Asta pentru că Florentina Mirică l-a pus pe acesta sub acuzare pentru favorizarea făptuitorului după ce fostul ministru al Internelor a refuzat să declasifice mai multe documente în timpul anchetei pe care procurorii anticorupţie o făceau în dosarul „DIPI - Gabriel Oprea”.

Procurorul Mirică s-a apărat şi a arătat că nu a divulgat în rechizitorii documente secrete deoarece sub pretextul clasificării ca „secret de stat” erau ascunse deturnări de fonduri. Este vorba de informaţii a căror divulgare nu ar fi afectat siguranţa naţională, a susţinut anchetatorul. De altfel, detalii despre aceste „secrete” au ieşit la iveală şi în urma monitorizărilor ambientale şi telefonice, dar şi a declaraţiilor date de denunţători, martori şi inculpaţi. Inclusiv achiziţia maşinii Audi A 6, pentru ministrul Gabriel Oprea, din fondurile informative a fost clasificată, a subliniat aceasta.

Procurorii DNA au mai folosit astfel de materiale clasificate în rechizitorii în cel puţin două cauze care au fost soluţionate definitiv de judecători: este vorba de cazul fostului ministru al Apărării, Corneliu Dobriţoiu - „Case pentru generali” şi în cel al fostului ministru al Tineretului, Monica Iacob Ridzi – „2 Mai”.