Ce se întâmplă în organism după ce îți faci un tatuaj. Avertismentul specialiștilor privind riscurile pe termen lung

Tatuajele au fost folosite de oameni de mii de ani, din motive spirituale, culturale sau pur estetice. Însă, deși această practică este tot mai răspândită, oamenii de știință spun că încă nu înțeleg pe deplin efectele pe termen lung pe care cerneala le poate avea asupra organismului.

Ce se întâmplă în organism după ce îți faci un tatuaj. FOTO: Pixabay

Un articol publicat de ScienceAlert, care citează explicațiile microbiologului medical Manal Mohammed, arată că introducerea pigmentului în piele declanșează imediat un răspuns al sistemului imunitar, iar o parte din cerneală poate ajunge în ganglionii limfatici, unde rămâne ani la rând.

Cerneala nu rămâne doar în piele

Atunci când un tatuaj este realizat, pigmentul este introdus în derm, stratul mijlociu al pielii. Organismul recunoaște imediat particulele de cerneală ca fiind corpuri străine și trimite celule imunitare pentru a le elimina.

Problema este că particulele sunt prea mari pentru a putea fi îndepărtate complet, motiv pentru care tatuajele sunt permanente.

Cercetările au arătat că o parte dintre particulele de cerneală migrează prin sistemul limfatic și se acumulează în ganglionii limfatici, structuri esențiale pentru apărarea organismului împotriva infecțiilor.

Ce conține, de fapt, cerneala pentru tatuaje

Specialiștii avertizează că multe dintre pigmenții utilizați în prezent nu au fost creați inițial pentru a fi injectați în pielea umană.

„Mulți dintre pigmenții folosiți în prezent au fost dezvoltați inițial pentru aplicații industriale, precum vopseaua auto, materialele plastice sau tonerul pentru imprimante, nu pentru injectarea în pielea umană”, explică Manal Mohammed.

Pe lângă pigmenți, cernelurile conțin solvenți, conservanți și impurități. În unele produse au fost identificate urme de metale grele, precum nichel, cobalt, crom și, în cazuri rare, plumb.

La concentrații ridicate, metalele grele pot afecta organele interne, sistemul nervos și pot crește riscul apariției unor forme de cancer.

Culorile vii pot provoca reacții alergice

Potrivit cercetătorilor, cernelurile roșii, galbene și portocalii sunt asociate cel mai frecvent cu reacții alergice și inflamații cronice.

Pigmentul roșu este considerat cel mai problematic, fiind asociat cu mâncărimi persistente, umflături și apariția unor noduli inflamatori numiți granuloame.

Aceste reacții sunt puse pe seama sărurilor metalice și a pigmenților azoici, compuși care pot genera substanțe potențial cancerigene atunci când sunt expuși la radiații ultraviolete sau în timpul procedurilor de îndepărtare cu laser.

Există legături cu riscul de cancer?

Până în prezent, nu există dovezi solide că tatuajele provoacă cancer la oameni.

Totuși, experimentele de laborator și studiile pe animale sugerează că unele componente din cerneluri ar putea avea efecte toxice.

De asemenea, un studiu observațional publicat anul trecut a indicat că persoanele tatuate au avut un risc cu 29% mai mare de melanom, cea mai agresivă formă de cancer de piele. Alte cercetări recente nu au confirmat însă această asociere.

Cine trebuie să fie mai atent

Specialiștii atrag atenția că persoanele cu boli autoimune sau cu un sistem imunitar slăbit ar trebui să discute cu medicul înainte de a-și face un tatuaj.

Procesul de tatuare presupune perforarea repetată a pielii, ceea ce crește și riscul unor infecții cu bacterii sau virusuri, inclusiv Staphylococcus aureus ori virusurile hepatitei B și C, dacă nu sunt respectate normele stricte de igienă.

Autorii recomandă ca persoanele interesate de un tatuaj să se informeze despre tipurile de cerneluri folosite și despre standardele de igienă ale salonului ales.

„Tatuajele rămân o formă puternică de exprimare personală, dar reprezintă și o expunere chimică pe tot parcursul vieții. Pe măsură ce tatuajele devin tot mai populare, nevoia unor reglementări mai stricte, a unei transparențe mai mari și a unor cercetări științifice suplimentare devine tot mai evidentă”, concluzionează microbiologul Manal Mohammed.