Cât de mare e riscul ca Rusia să invadeze Moldova și ce ajutor militar poate da România. Explicațiile unui general NATO

0
Publicat:

Republica Moldova se simte amenințată de Federația Rusă, iar informații de natură să sporească îngrijorările vin din toate părțile. Generalul (r) Virgil Bălăceanu e sceptic în privința unui atac direct rusesc și explică,  pentru „Adevărul”, cum ar putea România să ajute Moldova și din punct de vedere militar.

Președintele Klaus Iohannis și președinta Moldovei, Maia Sandu. FOTO EPA EFE
Președintele Klaus Iohannis și președinta Moldovei, Maia Sandu. FOTO EPA EFE

Tot mai mulți nori negri se adună deasupra Moldovei și a Chișinăului, oraș în care protestele alimentate de ruși cresc în intensitate de la o zi la alta. Pe acest fond, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a acuzat Rusia că va continua să încerce destabilizarea Republicii Moldova „prin război hibrid” şi „război informaţional”, dar și mai grav, spune că Moscova vrea să transforme Moldova într-o nouă Ucraină și să o atace.

La rândul ei, președinta Moldovei, Maia Sandu, a afirmat că rușii încearcă să dea o lovitură de stat și că protestele care adună zeci de mii de oameni sunt organizate și regizate de agenți ruși.

Nu în ultimul rând, președintele Klaus Iohannis a anunțat că România va spriji Moldova în „orice scenariu”, lăsând să se înțeleagă că și în cazul unei invazii rusești. Iar pentru ca tabloul să fie complet, compania aeriană Wizz Air a anunțat că va suspenda zborurile din și spre Chișinău, ceea ce poate lăsa loc de intrepretări.

Dar cât de probabilă ar fi o intervenție militară a Rusiei în mica republică de la Est de Prut, este întrebare care îi frământă pe mulți. Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles şi a fost şef al Brigăzii Multinaţionale din Sud-Estul Europei. În opinia sa, un atac rusesc asupra Moldovei este imposibil, cel puțin în acest moment.

De ce nu pot rușii să atace Moldova

„Este imposibil în această etapă și în această desfășurare a războiului din Ucraina. Un pod aerian deasupra Ucrainei este imposibil, pentru că ar fi o misiune sinucigașă. Pod aerian înseamnă desant parașutat, desant debarcat, se zboară la altitudini mici, iar apărarea antiaeriană a ucrainenilor este deja pe poziție. Rușii chiar n-au cum să survoleze spațiul aerian al Ucrainei, partea de est a Ucrainei fără să aibă pierderi imense. Și ar fi o misiune suicidală că să o definesc așa”, spune generalul.

Generalul Virgil Bălăceanu
Generalul Virgil Bălăceanu

Nici o intervenție a trupelor terestre ruse nu este posibilă, adaugă el, pentru că rușii se concentrează acum în Estul Ucrainei.

„O legătură terestră este iarăși imposibilă. Ei sunt concentrați pentru bătălia Donbasului. Scot trupele din bătălia Donbasului ca să redeschidă o direcție operativă înspre Odessa, Odessa înspre Transnistria după ce au renunțat la capul de pod de pe malul drept al Niprului? Și au renunțat de puțin timp, deci din punct de vedere al desfășurării operației invaziei din Ucraina nu s-ar justifică o direcție operativă terestră și una aeriană înspre Transnistria. Ar fi pierderile prea mari, resursele cu zeci de mii de oameni și mii de echipamente militare doar pentru a ajunge în Transnistria, care n-ar avea nicio explicație strategică”, e tabloul arătat de generalul Virgil Bălăceanu.

Dar chiar dacă în acest moment, Federația Rusă nu are cum să atace direct Republica Moldova, acest lucru nu înseamnă că Chișinăul poate respira liniștit. În funcție de desfășurarea ulterioară a războiului din Ucraina, rușii ar putea ajunge în situația în care să atace Moldova.

Indiferent de ce se va întâmpla, România este datoare să-și ajute sora mai mică, spune generalul, inclusiv militar. Acest lucru nu implică desfășurarea de trupe românești la Est de Prut sau un război cu Rusia.

Cum îi putem ajuta pe plan militar

Ajutorul militar pornește de la o relație bilaterală, România are relație bilaterală din punct de vedere al cooperării în domeniul apărării cu Republica Moldova cum are și cu alte state. Sunt exerciții care se organizează în comun, fie pe teritoriul României, fie pe teritoriul Republicii Moldova. Probabil vor mai interveni și alte forme de pregătire în comun, pot să apară și aspecte legate de sprijinul înzestrării armatei Republicii Moldova, sigur nu la dimensiunea pe care o vrea Republica Moldova”, mai spune el.

Chiar dacă România nu poate dona sisteme avansate de apărare precum Patriot, pentru că încă nu are suficiente nici pentru apărarea propriului teritoriu, există alte căi de a-i ajuta pe moldoveni:  „Am fost întrebat de un post de radio din Republica Moldova dacă România ar fi în măsură să doneze sisteme Patriot pentru Republica Moldova, ori noi nu avem asigurate sistemele Patriot în totalitate pentru România. Deci problemele sunt complicate din acest punct de vedere, dar sunt alte categorii de echipamente militare, de muniții care pot să fie, la nevoie, exportate, pentru că e vorba de respectarea unor modalități de export până la urmă în Republica Moldova în funcție de nevoi.”

Ce mai putem face pentru Moldova

Mai departe, România poate oferi și alte înelsniri și un sprijin important armatei țării vecine.

Putem să vorbim de o cooperare în domeniul instruirii, o cooperare în domeniul învățământului militar, o cooperare în domeniul industriei de apărare. Vorbim de industria de apărare din România, cât există și ea. În Republica Moldova nu putem vorbi de industrie de apărare. Gama activităților este diversă, de la mentenanță pentru tehnică de lupa din dotarea armatei Republicii Moldova până la exportul de echipament, care pentru România fie că reprezintă un surplus, fie că exportul n-ar afecta starea de operativitate”, subliniază generalul Bălăceanu.

În plus, România a sprijin și sprijină și din punct de vedere economic Republica Moldova. Pe viitor, acest ajutor va trebui să continue și poate chiar amplificat, consideră înaltul ofițer.

„Trebuie să ne gândim și la infrastructura Moldovei acum. Se pregătesc procedurile de licitație pentru construcția a trei noi poduri peste Prut. Aspectele economice sunt esențiale, pentru că Moldova are nevoie de România, are nevoie de Uniunea Europeană ținând cont de faptul că resursele energetice îi vin din Transnistria, iarăși o problema complicată, și din Federația Rusă”, avertizează el.

În ultimul an, România a ajutat Republica Moldova să traverseze o iarnă în care a rămas fără mare parte din gazele importate din Rusia. Costurile sunt mari și pentru România, care este una dintre țările sărace ale Uniunii Europene, însă nu prea există alte opțiuni.

Anul acesta este primul exemplu când moldovenii au reușit să treacă cel puțin până acum și iarnă se apropie într-un anumit fel de sfârșit de o situație foarte critică. Aprovizionarea a reușit, dar costurile sunt foarte mari, crescând foarte mult prețurile la energie electrică. Se creează o stare de nemulțumire, stările de nemulțumire pot între ghilimele valorificate pentru mișcări sociale mai ample, apropo de ceea ce spunea președintele Maia Sandu, acțiuni ce au în vedere destabilizarea Republicii Moldova. Deci partea economică este determinantă, este esențială și ar fi loc pentru mai mult din partea României fără doar și poate.”

Iar relațiile bilaterale ar trebui strânse și mai mult. Astfel, România ar trebui să ofere și un alt fel de sprijin țării vecine.

Există o parte a învățământului, a dezvoltării din punct de vedere al educației și pregătirii științifice a tinerilor. O parte învață inclusiv în învățământul militar. Dar iar aici poate să vină un sprijin mai mare, ținând seama că nu toate veniturile ale fraților din Moldova sunt foarte mari și statul poate să sprijine printr-un sistem bine gândit de burse, pregătirea tinerei generații din Moldova în instituțiile de învățământ universitar din România”, a conchis generalul.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite