Banii de şomaj mai ajung patru luni

Sutele de mii de disponibilizaţi vor sparge curând „puşculiţa“ fondului de şomaj. Cele aproape trei miliarde de lei prevăzute pentru acoperirea cheltuielilor cu şomajul în 2010 vor fi epuizate din cauza plăţilor compensatorii promise bugetarilor.

Afirmaţiile de ieri ale ministrului Finanţelor, Sebastian Vlădescu, potrivit căruia „există deja un program de 100.000 de locuri de muncă din instituţiile finanţate de la buget ce vor fi eliminate", i-au pus pe jar, deopotrivă, şi pe bugetari, şi pe reprezentanţii acestora. Dincolo de aceste reacţii şi controverse, însă, chiar cifrele oficiale arată că banii pregătiţi pentru protecţia socială a şomerilor nu vor ajunge decât patru sau, cel mult, şase luni.

Citiţi şi:

Boc: Salariile şi pensiile nu pot fi mărite în primele 6 luni. După, mai vedem

Bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale au fost adoptate de Parlament

Emil Boc: Şomajul va scădea la 7,5% la finele acestui an

Numărul şomerilor, aproape dublu

Concret, fondul total de şomaj pentru anul 2010 prevede cheltuieli de 2,94 miliarde de lei, bani ce vor fi împărţiţi la - atenţie! - 280.000 de beneficiari de indemnizaţii. Or, numai la finele anului trecut erau înregistraţi deja aproape 710.000 de şomeri, din care 435.497 erau indemnizaţi.

Adăugând aici cei 100.000 de bugetari care vor fi puşi pe liber în 2010 şi care vor fi cu siguranţă indemnizaţi, observăm că necesarul de finanţare a fondului de şomaj aproape că se va dubla. Dar din acelaşi fond se vor plăti şi salariile compensatorii pentru cei care vor fi concediaţi de la stat şi, tot din această sursă, vor fi asigurate acele „venituri lunare de completare" în următorii doi ani - cel puţin, pentru cei peste 10.300 de disponibilizaţi din sectorul feroviar.

Acest val de disponibilizări (fără a mai lua în calcul şi şomerii ce vor proveni în 2010 din sectorul privat) va induce un necesar de cheltuieli din fondul de şomaj de peste şapte miliarde de lei.

Astfel că fondurile existente, respectiv mai puţin de trei miliarde de lei, se vor epuiza în patru sau, cel mult, şase luni. Asta pentru că, pe de-o parte, vom avea un număr aproape dublu de şomeri faţă de cel bugetat şi, pe de altă parte, drepturile băneşti ale acestora vor fi semnificativ mai mari decât cele estimate la întocmirea bugetului. Media per indemnizaţie calculată pentru anul 2010 este de 523 de lei lunar.

Primul val: 17.000 de şomeri de la stat

În urma aplicării unui act normativ aflat acum în curs de avizare, ar rezulta o economie totală de personal, la nivelul aparatului propriu al administraţiei publice locale, de circa 16.742 de persoane.

Iată şi structura disponibilizărilor: comune - 8.772 de persoane; oraşe - 2.224 de persoane; municipii şi sectoare ale municipiului Bucureşti - 4.785 de persoane; consilii judeţene şi Primăria municipiului Bucureşti - 961 de persoane. Proiectul de act normativ face referire şi la diminuarea personalului din serviciile sociale, în funcţie de standardele de cost. Guvernul a decis deja, în 6 ianuarie, să reducă cu aproximativ 3.000 posturile din asistenţă socială, în urma aplicării standardelor de cost. Reamintim că numărul persoanelor care vor fi disponibilizate din sectorul feroviar de stat totalizează 10.342 de salariaţi.

Statul îşi fură singur căciula

Având în vedere calitatea lui dublă, de angajator şi de protector social, statul este pus în faţa unei situaţii inedite, căreia guvernanţii nu par să-i dea atenţie. Ca angajator, statul va „scăpa" de cei 100.000 de salariaţi şi va reduce, astfel, cheltuielile de personal, îndeplinind totodată şi condiţiile impuse de Fondul Monetar Internaţional. Ca protector social, însă, acelaşi stat se va trezi cu un val de asistaţi ce vor „păpa" în scurt timp fondul de şomaj.

Sindicaliştii ameninţă cu proteste

Liderii principalelor federaţii şi confederaţii sindicale avertizează că nu vor accepta disponibilizările bugetarilor fără măsuri de protecţie socială sau plăţi compensatorii. Ei pregătesc un calendar al măsurilor de protest pe termen scurt, deoarece proiectul de lege prin care se dispune reducerea a 17.000 de posturi din administraţia publică locală „încalcă atât prevederile Codului Muncii, cât şi pe cele ale contractului colectiv de muncă".

Potrivit sindicaliştilor, această cifră „a rezultat în urma unor calcule contabile, fără să se ţină seama şi de calitatea muncii prestate. S-a făcut o medie aritmetică între numărul de angajaţi din primării de acelaşi grad şi a rezultat suma pe care ne-au anunţat-o". Şi Bogdan Hossu, liderul CNS Cartel Alfa (confederaţie la care este afiliată Federaţia Sindicatelor din Administraţia Publică Locală), susţine acţiunile de protest ale lucrătorilor din administraţia publică.

Bugetul pe 2010, adoptat de Parlament

Proiectul Legii bugetului de stat şi cel al asigurărilor sociale pentru acest an au fost adoptate de Parlament, ieri, în a patra zi de dezbateri. Votul a venit după ce parlamentarii au aprobat, la foc continuu, bugetele pentru toate ministerele Cabinetului Boc.

Boc a spus că proiectele respectă acordul cu FMI

De altfel, în mai puţin de o oră, aleşii au adoptat bugetele a 27 de instituţii, după ce liderii grupurilor parlamentare ale PDL şi PSD au convenit să renunţe la susţinerea amendamentelor respinse de comisii. Social-democraţii au ţinut să prezinte însă în plen amendamentele la bugetul asigurărilor de stat, a cărui dezbatere a început imediat după adoptarea bugetului de stat.

Legea adoptată de Parlament prevede venituri de 66,6 miliarde de lei şi cheltuieli de 101,6 miliarde de lei, cu un deficit de peste 35 de miliarde de lei.

Pensii mai mari

Prezent la dezbaterile din plen, premierul Emil Boc a arătat că Parlamentul a adoptat un act prin care se angajează să respecte prevederile acordului încheiat cu Fondul Monetar Internaţional.

Boc a mai promis că, dacă economia îşi va relua creşterea, pensiile ar putea fi mărite în a doua parte a anului. „Resursele bugetare permit indexarea cu rata inflaţiei a pensiei sociale minime, dar celelalte pensii vor putea fi majorate doar în partea a doua a anului şi numai cu condiţia unor fonduri suplimentare", a declarat premierul.

Referindu-se la bugetul asigurărilor sociale, Boc a făcut apel la parlamentari să adopte proiectul în forma prezentată, fără includerea unor amendamente care să presupună majorări de cheltuieli, pentru a asigura plata pensiilor şi a salariilor actuale.

Compensaţiile nu sunt o soluţie

Funcţionarii din administraţia locală spun că n-ar fi deloc rău ca bugetarii concediaţi să primească salarii compensatorii, dar se îndoiesc că statul va avea bani destui pentru aceste plăţi. Iată câteva opinii:

Braşov: Fondurile nu ajung pe termen lung. „Din punct de vedere financiar, un salariu compensatoriu este un lucru pozitiv pentru cineva care îşi pierde locul de muncă. Pe termen lung, însă, nu este o soluţie pentru nimeni. Mi-e greu să cred că salariile compensatorii acordate bugetarilor vor ajunge la valorile celor primite de oamenii disponibilizaţi din marile fabrici, ca Tractorul sau Rulmentul.

Banii care s-au primit atunci erau suficienţi ca să poţi porni o afacere sau să trăieşti o perioadă destul de lungă. Nu mai pun la socoteală perioada în care ne aflăm, când bursa locurilor de muncă este practic îngheţată", ne-a declarat Radu Mailat, consilier la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Braşov, subordonată Consiliului Judeţean.

Prahova: „Aşteptăm normele de aplicare a legii". „Din câte ştiu eu, numărul funcţionarilor din Primărie este corespunzător celui al locuitorilor municipiului. Avem 267 de funcţionari în Primărie, iar numărul maxim este de 362. În ceea ce priveşte salariile compensatorii, nu pot comenta până nu vor apărea normele legii", spune Laura Stanciu, şeful Sindicatului Funcţionarilor Publici din cadrul Primăriei Ploieşti.

Constanţa: Statul nu va avea destui bani. Emil Viorel Sandu, funcţionar public la Inspectoratul Teritorial de Muncă din Constanţa, are 36 de ani pe cartea de muncă. Mai are doi ani până la pensionare, dar nu ar renunţa la slujbă pentru nimic în lume. „Salariul compensatoriu este o măsură de atenuare a consecinţelor concedierilor colective. Mă îndoiesc că statul va avea resursele necesare să acorde asemenea salarii", este de părere funcţionarul. ; Grupaj realizat cu sprijinul redacţiilor locale „Adevărul de Seară"

Reuniune sindicală la Cluj-Napoca

Liderii sindicali din administraţia publică locală se vor întâlni astăzi, la Cluj, pentru a stabili calendarul măsurilor de protest pe termen scurt, urmând să ia legătura cu celelalte federaţii sindicale din sectorul bugetar în vederea organizării unor acţiuni de protest cu impact asupra Guvernului.

" Un salariu compensatoriu este un lucru pozitiv pentru cineva care îşi pierde locul de muncă. Pe termen lung, însă, nu este o soluţie. "

Radu Mailat, Braşov consilier, Protecţia Copilului

" Numărul funcţionarilor din Primărie e corespunzător celui al locuitorilor. În ceea ce priveşte salariile compensatorii, să aşteptăm normele legii. "

Laura Stanciu, Ploieşti şef sindicat

" Salariul compensatoriu este o măsură de atenuare a consecinţelor concedierilor colective. Mă îndoiesc că statul va avea resursele necesare să acorde asemenea salarii."

Emil Sandu, Constanţa funcţionar public