Bamboo, sit arheologic. Ancheta procurorilor, blocată în aşteptarea unui aviz de la Ministerul Culturii

Clubul distrus de foc în noaptea de 21 ianuarie nu poate fi demolat din cauză că se află pe un sit arheologic. Pentru asta este nevoie de aviz de la Ministerul Culturii. O aprobare similară ar fi trebuit obţinută şi atunci când Primăria sectorului 2 a autorizat construcţia clubului, lucru ce nu s-a întâmplat.

Ancheta în cazul clubului Bamboo se complică din ce în ce mai mult. După ce criminaliştilor li s-a interzis accesul în clădirea distrusă de flăcări, din cauza riscului prăbuşirii, acum anchetatorii au parte de alte probleme. Clubul Bamboo a fost construit în arealul unui sit arheologic protejat, iar orice intervenţie în această zonă trebuie să aibă girul Ministerului Culturii. Mai précis clubul se află în zona sitului arheologic Lacul Tei Debarcader, din Cartierul Tei, pe malul sud-vestic al Lacului Tei, situl fiind delimitat de străzile Caroieni, Tuzla, Glodeni şi Olteţului.

Procurorii au constatat acest lucru în momentul în care s-a pus problema demolării a ceea ce a mai rămas din local. Astfel, fără ca Bamboo să fie demolat, nu se poate face o anchetă temeinică. Iar cei care urmează să se ocupe de demolare sunt proprietarii clubului. Cert este că la peste trei săptămâni de la incendiul care a devastat localul şi a băgat peste 40 de tineri în spital, criminaliştilor nu li s-a permis să ia probe din zona unde funcţiona clubul, ci doar din anexe. Asta pentru că structura de rezistenţă a clădirii este şubredă şi poate ceda în orice moment.
Proprietarii clubului au început demersurile pentru a obţine avizele necesare desfiinţării clădirii, dar procedura este greoaie şi poate dura luni întregi.

Directorul Direcţiei pentru Cultură Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional a Municipiului Bucureşti, instituţia îndrituită să avizeze demolarea, a confirmat, pentru „Adevărul“, demararea acestei proceduri. „Reprezentanţii clubului Bamboo au solicitat de la noi regimul juridic al imobilului, dacă se află în zonă protejată sau nu, şi urmează să aducă o documentaţie pentru demolare“, a spus Dragoş Frăsineanu.

Noi direcţii de anchetă

Noua turnură a anchetei ar putea să conducă cercetările şi în alte direcţii. Astfel, autorităţile trebuie să stabilească cum a fost posibilă construirea clubului într-o astfel de zonă, unde regimul construcţiilor este extrem de strict.

Concret, cine vrea să construiască într-o zonă protejată, trebuie să obţină, mai întâi, un Plan Urbanistic Zonal (PUZ). Pentru întocmirea oricărui PUZ, procedura e următoarea: se depune cerere, se eliberează certificat de urbanism, apoi se depune o documentaţie pentru avizul prealabil de oportunitate prin care se impun condiţiile în care va trebui întocmit PUZ-ul. Abia apoi se întocmeşte PUZ-ul, care este plimbat pentru avizări pe la mai multe instituţii, printre care şi Ministerul Culturii. Ulterior, PUZ-ul trebuie aprobat de Comisia de urbanism. În final, Primăria Capitalei eliberează autorizaţia de construire.

Construcţia Bamboo, autorizată de primarul Onţanu

În cazul Bamboo, autorizaţia de construire a fost eliberată, în 2012, de către primarul sectorului 2, Neculai Onţanu, pentru că, potrivit legislaţiei de la acea vreme, această atribuţie era în sarcina primăriilor de sector.

Numai că autorizaţia de construire a fost dată fără avizul Ministerului Culturii. Autorităţile locale se apără şi spun că la acel moment nu era clar delimitat perimetrul în care este situl arheologic, prin urmare nu ar fi fost obligate de lege să solicite avizul de descărcare arheologică. „În legislaţia de atunci nu era foarte clar... Nu a fost cerut certificat de descărcare arheologică pentru că nu era nevoie. Situl nu era foarte clar delimitat topografic. Avizul de la Cultură se cere doar de un an, acum s-a reglementat mai clar“, a declarat Dan Cristian Popescu, viceprimarul sectorului 2.

Edilul este însă contrazis de oficialii Ministerului Culturii. „Fără discuţie, normele impun încă din 2001, când a apărut Legea 422 privind protejarea monumentelor istorice, obţinerea certificatului de descărcare de sarcină arheologică pentru zonele în care află astfel de situri. Situl arheologic  Lacul Tei Debarcader este înscris în Lista Monumentelor Istorice, la poziţia 51, încă din anul 1992. Legea nu s-a modificat de atunci“, a explicat, pentru „Adevărul“, directorul Direcţiei pentru Cultură Bucureşti, Dragoş Frăsineanu.