Avertismentul unui expert în securitate pentru Nicușor Dan: „Riscați să fiți doar de formă președinte, ca Iohannis”
0Expertul în securitate internațională Hari Bucur Marcu îl avertizează pe președintele Nicușor Dan în privința unor erori pe care acesta le-a făcut în primele 3 săptămâni de mandat.
Hari Bucur Marcu remarcă faptul că președintele Nicușor Dan nu are deloc experiență în domeniul securității și relațiilor internaționale și nici nu se grăbește să apeleze la o echipă de experți care să-l îndrume. În plus, noul șef al statului nu reușește să comunice public cu românii, iar mesajele sale sunt ambigue. Nu în ultimul rând, Nicușor Dan nu pare interesat să aibă un purtător de cuvânt profesionist, care să se asigure că mesajele sale sunt percepute corect și să le formuleze în așa fel încât să ajungă la populație.
Și nu numai atât.
Nicușor Dan nu pare să reușească până acum să își exercite unele atribuții sau pur și simplu nu știe cum trebuie procedat. În același timp, deși șeful statului nu și-a anunțat până acum nici măcar echipa de consilieri, el pare conectat la aceleași persoane care l-au îndrumat, de cele mai multe ori greșit, pe Klaus Iohannis. Toate acestea și nu numai sunt erori pe care Hari Bucur Marcu i le semnalează președintelui Nicușor Dan, într-o postare pe Facebook, într-un apel devenit public.
Unde greșește Nicușor Dan
„Dragă domnule Președinte Nicușor Dan, Se împlinesc astăzi 22 de zile de când ați început mandatul obținut în urma succesului în algerile generale prezidențiale, succes pentru care v-am felicitat public și desigur binemeritat, la vremea respectivă. Am apreciat și sunt convins că și dumneavoastră apreciați că ați ajuns președintele României dintr-o candidatură de independent, adică fără să vă fi creat obligații și datorii politice față de nimeni, nici față de partidele parlamentare, nici față de politicieni și nici față de sponsorii/clienții politici tradiționali. Acest aspect, alături de faptul că sunteți o personalitate super-inteligentă sunt principalele autuuri cu care începeți îndeplinirea unui mandat prezidențial ce va dura 5 ani”, a început Bucur Marcu.
Totuși, aceste calități nu sunt suficiente pentru un președinte, în acest moment, pe fondul marilor provocări care apar la nivel global și regional.
„Asta nu înseamnă că nu ar fi trebuit până acum să mai colectați și alte atuuri, care să vă permită să vă îndepliniți rolurile și atribuțiile constituționale (cum bine știți, doar Constituția reglementează autoritatea publică numită Președintele României) la un nivel minim, care ar fi totodată cu mult deasupra nivelurilor la care s-au situat cei doi predecesori aleși ai dumneavoastră, în aceată cea mai înaltă demnitate în statul România. Mă refer la ceea ce ar fi trebuit să faceți în prima zi de mandat și nu ați făcut nici până astăzi”, mai scrie Hari Bucur Marcu.
Președintele nu are încă o echipă proprie
În continuare, expertul enumeră ce ar fi trebuit, în viziunea sa, să facă noul președinte al țării în tot acest timp. În primul rând, Hari Bucur Marcu remarcă întârzierea cu care Nicușor Dan pare să-și definitiveze echipa și colaboratorii apropiați.
„ 1. Nu ați venit la Palatul Cotroceni cu nicio echipă proprie, la vedere, din prima zi. S-ar putea să aveți sfătuitori de taină, să aveți în preajmă oameni discreți, care vă ajută să dechideți ușile prin Palat, să sunați la telefon, să vă aducă aminte unde ați rămas cu treaba începută, să vă șoptească la ureche cine ce este, dintre interlocutorii oficiali și privați, și așa mai departe. Diferența dintre aceștia și eventualii membri ai echipei prezidențiale (care nu este același lucru cu echipa de campanie) ar fi că membrii echipei prezidențiale sunt prin definiție contributori notorii la credibilitatea dumneavoastră și mai ales la credibilitatea politicilor prezidențiale, pe care le formulați în scopul îndeplinirii rolurilor constituționale, dintre care se detașează veghea la respectarea Constituției de către toate celelalte autorități publice, precum și veghea la buna funcționare a acelor autorități publice. Așa că, în absența lor, a membrilor echipei prezidențiale cu care să fi venit la Palatul Cotroceni, credibilitatea dumneavoastră (nu și a politicilor prezidențiale, despre care noi, publicul național, oricum nu știm nimic, în afara intențiilor dumneavoastră de formare a Guvernului) se rezumă la prezumția de onestitate, la bunele intenții și la bunul simț comun, de care ați dat dovadă până acum. Adică, timp de 22 de zile și probabil că și în continuare, asta este tot ce putem spera de la dumneavoastră, în materia îndeplinirii rolurilor și atribuțiilor constituționale, deși, încă din prima zi, ar fi trebuit să fie altfel”, susține el.
Comunicarea publică a președintelui e un dezastru
În același timp, într-un debut de mandat în care președintele nu și-a numit nici măcar un purtător de cuvânt, comunicare cu cetățenii scârțâie serios, avertizează expertul.
„ 2. Nu ați instituit din prima zi nicio comunicare corectă, credibilă și continuă cu poporul român, al cărui organ reprezentativ, prin care poporul român își exercită suveranitatea națională, sunteți. Nu ați avut din prima zi și nu aveți nici astăzi vreun purtător de cuvânt. Nu ați instituit niciun colectiv al dumneavoastră, care să vă asiste în planificarea comunicării publice voluntare și nici care să răspundă la cererile de informare legitimă, formulate din partea suveranului colectiv. În această privință, cea a comunicării publice, ați preluat fără niciun efort de îmbunătățire ticurile și ifosele (ca să nu zic tradițiile și cutumele) precedenților, inclusiv ale președintelui interimar, de la care ați primit cheia biroului în care lucrați. Ar fi trebuit să nu vi se pară normal că exercitați suveranitatea națională zi de zi, fără să îi spuneți nimic suveranului colectiv ce, cum și mai ales de ce faceți ceea ce faceți cu acest exercițiu de suveranitate, tot zi de zi”, explică Hari Bucur Marcu.
El mai arată că Nicușor Dan nu se ocupă suficient de marile provocări și de războiul care riscă să cuprindă întreg continentul.
„3. Nu ați început din prima zi mandatul de Președintele României având pe agenda dumneavoastră problema războiului, sau mai bine zis a războaielor în desfășurare (fierbinți în Ucraina și Orientul Mijlociu, precum și altele mai reci sau înghețate, în Europa). Așa cum nu ați abrdat din prima zi problema războaielor ce or să vină, tot în Europa, de a căror corectă și eficace prevenire sunteți direct mandatat de poporul român suveran, în calitate de comandant al forțelor armate ale României. Desigur, nimeni nu se așteaptă să faceți asta de capul dumneavoastră și nici singur, ci împreună cu ceilalți șefi de stat și de guvern, din Uniunea Europeană și din Organizația Tratatului Atlanticului de Nord – NATO”, mai arată Hari Bucur Marcu.
Pe urmele lui Iohannis
El mai avertizează că dacă Nicușor Dan va continua în acest fel, riscă să devină un președinte de formă, la fel cum a fost Klaus Iohannis.
„Nu știm cine vă alimentează cu date, informații, analize și sinteze de securitate națională și mai ales de apărare națională. Dacă sunt tot cei care i-au alimentat pe precedenții președinți, inclusiv interimari, atunci nu înțeleg de ce ați mai candidat? Doar ca să fiți de formă Președintele României, ca Iohannis? În tot cazul, în cel mai sincer și amabil mod, vă pot încredința că problema războiului nu poate fi măcar formulată, d-apoi soluționată de către serviciile de informații militarizate, de care dispuneți. Prin Consiliul Suprem de Apărare a Țării, al cărui președinte ați devenit automat, în momentul începerii mandatului de Președintele României, dumneavoastră guvernați întregul domeniu public al apărării naționale, care include și sectorul de securitate națională. Guvernare pe care o puteți face după ureche sau abandonându-vă voința proprie indicațiilor pe care le primiți de la cei din domeniu, din structuri, cum se zice”, mai spune Marcu.
Și asta nu este tot. Președintele ar trebui să vină cu mesaje clare și pentru membrii CSAT, organism pe care de altfel are sarcina să-l conducă.
„Problema strategică aici este una de principiu. Toți membrii CSAT vă sunt subordonați. Adică, ei ar trebui să primească de la dumneavoastră misiuni, directive, ordine și decizii pe care să le transpună în realitate. Se înțelege de la sine că fiecare subordonat are rolul său în pregătirea deciziilor pe care le luați dumneavoastră, ca Președintele României și comandantul forțelor armate (de exemplu, degeaba ați da ordin să se întâmple ceva militar, dacă nu există capabilitatea militară ce ar trebui activată, ca să vă execute ordinul. așa că, înainte de a da un asemenea ordin, este recomandabil să îi întrebați pe militari dacă îl pot executa)”, dezvoltă Hari Bucur Marcu.
România castelor militare
El mai atrage atenția asupra faptului că președintele și societatea civilă trebuie să vegheze ca militarii și organismele militarizate să nu încalce Constituția și principiile democratice, așa cum în România post decembristă există tendința.
„Dar este complet inacceptabil, din punct de vedere al principiilor democratice, de comandă și control ale forțelor armate, ca militarii să își dea singuri misiuni, să își aloce singuri resursele pentru îndeplinirea acelor misiuni și mai ales să se controleze singuri despre îndeplinirea acelor misiuni, cu dumneavoastră în rol de automaton care semnează automat ce i se pune sub nas să semneze. Dar puteți (ați putea, mai bine zis) să guvernați domeniul public al apărării naționale în chip managerial”, mai spune Marcu.
El îi amintește președintelui că există o artă și o știință a guvernării, care necesită însă mult studiu și multă implicare.
„Există o artă și o știință a guvernării acestui domeniu public, perfecționată de-a lungul mileniilor și care a căpătat în ultimele decenii conotații de abordare tip business (business-like approach). Însușirea acestei arte și științe presupune mii de ore de studiu, ani de experiență și de experimentare a inovației, dar mai ales de validare a soluțiilor, precum și talent și predispoziții înnăscute. Adică, vorbim despre lucruri care nu numai că nu le aveți, dar nici nu vă sunt familiare. Așa că ar fi fost de așteptat ca, din prima zi de mandat, să aflăm că una dintre preocupările dumneavoastră prezidențiale ar fi aceasta, de a prelua managementul domeniului public al apărării naționale (care cum spuneam include și sectorul securității naționale) sub autoritatea dumneavoastră și nu de dumneavoastră personal, că nu e cazul”, mai spune Marcu.
În final, acesta explică motivele pentru care a decis să lanseze acest apel și subliniază că nu își dorește să devină consilier prezidențial sau să iasă în față cu acest avertisment, ci doar își face datoria de cetățean.
Desigur, aș mai putea aminti și alte lucruri pe care ar fi trebuit să le faceți din prima zi de mandat, dar, comparativ cu ăstea trei de mai sus, ele ar fi de importanță mult mai modestă. Închei cu precizarea obligatorie că acest mesaj este despre dumneavoastră și nu despre mine. Adică, nici nu contează cine sunt eu și ce știu eu să fac, pentru că pe mine nu m-a ales nimeni Președintele României, ca pe dumneavoastră. Și nici nu bat șaua, ca să priceapă calul, cum că ar fi cazul să mă aveți în vedere pentru a vă sfătui în materiile semnalate mai sus. Tot ce fac eu aici este să îmi exercit dreptul la petiție, pe care mi-l conferă Constituția, în ideea că ceva-ceva tot ar rămâne în mintea dumneavoastră, dacă chiar ați ajunge să îmi citiți rândurile”, încheie Hari Bucur Marcu.
De altfel, Hari Bucur Marcu nu este singurul expert care încearcă să-i atragă atenția președintelui Nicușor Dan că face o serie de erori. Decorat de statul francez cu medalia de Ofițer al Laurilor Academici pentru activitatea sa academică, Sergiu Mișcoiu este profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj și la Universitatea Paris-Est Créteil. Mișcoiu a făcut de curând un apel la șeful statului, arătându-i că unele dintre măsurile vehiculate sunt total neproductive, iar lovitura dată cercetării și învățământului nu va rămâne fără urmări.
Cine e Hari Bucur Marcu
Hari Bucur Marcu a fost Associate Senior Fellow pentru politica de apărare la Centrul de la Geneva pentru Controlul Democratic al Forțelor Armate (DCAF), consilier în Ministerul Afacerilor Externe pentru înființarea Centrului de Reconstrucție Post-Conflict, coordonatorul academic al Centrului de Studii NATO din București, ofițer responsabil cu aspectele miliare ale NATO și alte funcții în Armata României.
De la trecerea în rezervă în primăvara anului 2003, Hari Bucur-Marcu și-a consolidat reputația de expert internațional în problemele edificării instituțiilor de apărare, politicilor de apărare și alianțelor militare, în special NATO, precum și reformei sectorului de securitate.
El este autorul cărții Essentials of Defence Institution Building, apărută la Viena în engleză și tradusă și în franceză, precum și primul editor al volumului Defence Management – An Introduction, apărut la Geneva, în engleză și tradus în armeană, franceză, georgiană, rusă, spaniolă, turcă și ucrainiană. El este, de asemenea, autorul mai multor capitole în cărți și articole care abordează teme de planificare financiară, politicile publice de informare, instruire pentru politicile de apărare, transparența privind apărarea, instituționalizarea evaluării riscurilor de securitate și altele asemenea. El a publicat un kit de auto-evaluare pentru instituționalizarea apărării, la Geneva, în engleză și tradus în rusă și ucrainiană.
A organizat cursuri și seminarii și a contribuit la conferințe, seminarii și ateliere de lucru în Armenia, Azerbaidjan, Belgia, Bulgaria, Croația, Georgia, Germania, Republica Moldova, România, Slovacia, Elveția, Turcia, Ucraina, Marea Britanie, Emiratele Arabe Unite și Statele Unite ale Americii. A făcut parte din echipe de experți internaționali care au vizitat Armenia, Azerbaidjan, Republica Moldova și Ucraina și a consiliat armatele acestor state, inclusiv pe cea ucraineană.
Se încarcă comentariile...
