Autovictimizarea, în ADN-ul grupărilor teroriste. „Scopul este atragerea atenţiei și compasiunii“
0Procurorii DIICOT care au trimis-o în judecată pe singura româncă jihadistă au explicat în rechizitoriu cum ajunge o persoană să se radicalizeze și care sunt principalele caracteristici ale grupărilor teroriste. Una dintre tehnicile grupărilor teroriste este autovictimizarea, au explicat procurorii DIICOT.
Curtea de Apel Craiova a pronunțat în 22 octombrie 2023 prima sentință din dosarul singurei femei jihadiste din România. Florentina Liliana Gâdea a fost condamnată la cinci ani de închisoare pentru propagandă făcută grupării teroriste Stat Islamic.
În rechizitoriul de trimitere în judecată a Florentinei Gâdea, procurorii DIICOT au explicat în detaliu cum ajunge o persoană să se radicalizeze, subliniind rolul jocurilor pe calculator și al rețelelor sociale. Potrivit DIICOT, „radicalizarea nu este un fenomen nou, dar reprezintă o provocare tot mai mare, noile tehnologii și polarizarea crescândă a societății transformând-o într-o amenințare serioasă în întreaga U.E.”.
Rețeaua de conștientizare a radicalizării
„Astfel, radicalizarea reprezintă fenomenul prin care unele persoane îmbrățișează ideologii și comportamente extremiste, care ar putea să le determine să comită acte de terorism. Statele membre U.E. sunt responsabile de propria securitate națională, inclusiv de lupta împotriva terorismului, de conceperea și de punerea în aplicare a unor măsuri la nivel național, menite să combată radicalizarea. În anul 2011 s-a creat Reţeaua de conştientizare a radicalizării (R.A.N.), ce conectează grupurile special constituite în acest scop, cu persoane implicate în combaterea radicalizării de pe întreg teritoriul Uniunii Europene”, subliniază DIICOT.
Potrivit procurorilor responsabili de combaterea terorismului în România, „motivele radicalizării sunt diverse şi variază în funcţie de criteriile geografice, socio-economice şi mai ales religioase, aflându-se într-o relaţie de interdependenţă cu evoluţiile mediului de securitate, la nivel internaţional”.
„Mai multe studii de caz avute în vedere de specialişti au condus la concluzia că procesul radicalizării se derulează în patru etape. Fiecare dintre acestea este unică şi are amprente specifice, însă nu toţi cei care se radicalizează le parcurg în totalitate, majoritatea abandonând procesul în diferite puncte. Este foarte probabil ca aceşti indivizi să fie implicaţi în planificarea sau implementarea unui act terorist, dar sunt şi cazuri în care cei radicalizaţi nu devin neapărat terorişti”, se mai arată în documentul aminit.
Rolul negativ al jocurilor pe calculator și al internetului
Potrivit DIICOT, radicalizarea este rareori alimentată doar de ideologie sau de religie. De multe ori, începe cu persoane frustrate de viața lor, de societate sau de politicile interne și externe ale guvernelor lor. „Nu există un profil unic al persoanei capabile de acțiuni extremiste, iar persoanele din comunități marginalizate care se confruntă cu discriminarea sau cu pierderea identității oferă un teren fertil pentru recrutarea în vederea radicalizării”, a mai subliniat DIICOT.
Mediul în care crește un tânăr este, de asemenea, foarte important în procesul de radicalizare. Situația din familie, spre exemplu, îl poate determina pe un tânăr să se radicalizeze. Mai mult decât atât, tinerii pasionați de jocuri pe calculator cu tematică militară sunt expuși, de asemenea, riscului de radicalizare.
„În rândul adolescenţilor și tinerilor, în anumite situaţii, participarea la jocurile online cu tematică militară, unde sunt disponibile replici ale armelor de foc, acceptarea unor false victorii virtuale, publicarea pe profilurile personale de pe aplicaţiile de socializare a unor imagini ale ”gloriei” obţinute prin însuşirea unor deprinderi de natură militară, poate constitui un punct de plecare spre acest fenomen”, subliniază DIICOT.
Potrivit procurorilor, rețelele sociale de care foarte mulți tineri sunt dependenți pot fi, de asemenea, un instrument pentru radicalizare.
„Organizaţiile extremist-islamice folosesc reţelele de socializare pentru a atrage atenţia adolescenţilor și tinerilor din Occident prin videoclipuri și mesaje manipulatoare, acest tip de propagandă fiind, din păcate, cel mai prolific și eficient. Astfel, procesele de radicalizare se bazează pe rețelele de socializare, unde sunt inițiate și ulterior menținute contactele. Rețelele fizice și cele online oferă spații în care oamenii pot deveni radicalizați și, cu cât sunt mai închise, cu atât mai mult pot funcționa pe post de ”camere de ecou”, unde participanții își confirmă reciproc convingerile extreme, fără a fi contestați”, se mai arată în rechizitoriul DIICOT.
Autovictimizarea, o armă a grupărilor teroriste
Specialiștii în combaterea terorismului avertizează că începând cu anul 2000, toate grupările teroriste au fost și sunt prezente în mediul online, sub diverse forme de manifestare, iar internetul și social media reprezintă pentru acestea o platformă ideală pentru propagandă.
„Plecând de la expunerea conceptelor politice și religioase proprii, gruparea teroristă încearcă să se plaseze în zona autovictimizării, cu scopul de a atrage atât atenţia, cât și compasiunea publicului-ţintă”, a mai explicat DIICOT.
„Inamicul” - reprezentat în general de statele Europei occidentale, cât și de S.U.A., dar și de alte state care s-au alăturat coaliţiei de luptă împotriva terorismului, este acuzat de „distrugerea religiei islamice, de îngrădirea libertăţii de exprimare, de arestarea membrilor „nevinovaţi” ai organizaţiei, uciderea civililor – în special a copiilor, persecutarea simpatizanţilor organizaţiei teroriste, dar și de asasinarea liderilor acesteia”.
„Astfel, pe lângă autovictimizare, susţinută evident, în mod nereal, se induce la nivelul publicului-ţintă convingerea că lupta dusă prin mijloace neconvenţionale este unica soluţie. (…) Prin transmiterea repetată în mediul online a mesajelor cu caracter propagandistic, de genul celor prezentate mai sus, organizaţiile teroriste urmăresc constituirea la nivelul publicului-ţintă a unui grup format din persoane care, pe fondul unor vulnerabilităţi de natură personală, manifestă receptivitate și devin treptat adepte ale curentului jihadist”, se mai arată în rechizitoriul care descrie fenomenul radicalizării islamice.
Cine este românca-jihadistă
Florentina Liliana Gîdea, în vârstă de 41 de ani, din Drobeta Turnu Severin (Mehedinți), adeptă a temutei organizații teroriste Statul Islamic / Daesh, era în vizorul procurorilor DIICOT de aproximativ trei ani. După ce s-a radicalizat, femeia a cerut să i se spună Fatima.
Absolventă a nouă clase, Florentina Liliana Gîdea a locuit mulți ani în Franța. La muncă ar fi cunoscut mai multe persoane de religie musulmană și după circa un an și jumătate s-a convertit la această religie.
„Fiind influențată de membri radicali ai comunității musulmane din Franța, traversând un proces de îndoctrinare islamică și fiind în legătură, inclusiv în mediul online, cu persoane ce reprezentau vectori de radicalizare, inculpata a parcurs, treptat, etapele succesive ale procesului de radicalizare islamică, de aderare la ideologia specifică și la cauza „jihadistă” promovată de organizația teroristă Statul Islamic/DAESH (îndoctrinare și autoidentificare cu această cauză)”, se arată în rechizitoriul procurorilor.
După această etapă, Florentina Gîdea a devenit din ce în ce mai activă în mediul online. Și-a făcut mai multe conturi pe rețelele de socializare și a început să promoveze materiale în care erau prezentate scene de luptă și antrenamente ale membrilor acestei organizații, precum şi imagini cu luptători ai entității teroriste.
Pe data de 23 februarie 2022, femeia din Drobeta Turnu Severin a fost condamnată la doi ani și două luni de închisoare pentru propagandă teroristă. A încercat să scape spunând magistraților că nu dorea să facă neapărat propagandă, materialele pe care le distribuise erau foarte vechi și nu se gândise că ar face ceva ilegal.
Ce a făcut Florentina Gîdea după prima condamnare
Însă la doar șase zile de la prima condamnare, Florentina Liliana Gîdea a reapărut în spațiul online cu mesaje care instigau la săvârșirea unui act de terorism.
Ancheta în cel de-al doilea dosar a început în vara anului trecut când DIICOT- Structura Centrală a fost alertată de către SRI cu privire la faptul că această femeie se afla într-o fază avansată a procesului de (auto) radicalizare, accesează şi promovează în mod sistematic, prin intermediul sistemelor informatice, materiale de propagandă teroristă, specifică organizației teroriste DAESH. În cadrul materialelor accesate/diseminate sunt prezentate scene de luptă şi antrenamente ale membrilor DAESH, precum şi imagini cu luptători ai entității teroriste.
Florentina Gîdea a fost deferită justiției, în aprilie 2023, pentru „promovarea unui mesaj prin propagandă săvârșită prin orice mijloace, în public, cu intenția de a instiga la săvârșirea unui act de terorism, indiferent dacă mesajul susține sau nu în mod direct terorismul, ori dacă au fost săvârșite sau nu respectivele infracțiunii” și „accesarea în mod repetat de materiale de propagandă teroristă prin intermediul sistemelor informatice sau a altor mijloace de comunicații electronice, precum și deținerea unor astfel de materiale, în scopul însușirii ideologiei teroriste, ca parte a unui proces de radicalizare”, după cum se arată în rechizitoriul procurorilor.
Cum venea românca la termenele de judecată
La toate înfățișările în fața magistraților, Florentina Gîdea a venit acoperită în întregime doar de haine negre. veșmântul ales fiind cel tradițional musulman atribuit femeilor. Dacă la primul proces, femeia părea oarecum speriată, la cel de-a doilea atitudinea ei a fost diferită. Părea calmă şi hotărâtă să-şi apere viziunea religioasă.
„Pentru mine a fost o libertate de expresie. O liberă exprimare. Este un drept. Eu, cea mai radicalizată femeie din România, vă spun foarte clar că nu mă joc cu credința. Mi-e frică de Allah și îl ador”, a spus românca în fața magistraților.
După circa un an de judecată, Florentina Liliana Gîdea a fost condamnată la închisoare cu executare. Hotărârea este supusă căii de atac a apelului.
„La data de 18 octombrie 2023, Curtea de Apel Craiova a dispus condamnarea inculpatei la o pedeapsă rezultantă de 4 ani și 11 luni închisoare, în regim de detenție, pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni:
- promovare a unui mesaj prin propagandă săvârșită prin orice mijloace, în public, cu intenția de a instiga la săvârșirea unui act de terorism, indiferent dacă mesajul susține sau nu în mod direct terorismul, ori dacă au fost săvârșite sau nu respectivele infracțiuni,
- accesarea în mod repetat de materiale de propagandă teroristă, prin intermediul sistemelor informatice sau altor mijloace de comunicații electronice, precum și deținerea de astfel de materiale, în scopul însușirii ideologiei teroriste, ca parte a unui proces de radicalizare", se arată într-un comunicat de presă al Curții de Apel Craiova.
De asemenea, instanța a dispus menținerea măsurii arestării preventive a inculpatei și confiscarea bunurilor cu privire la care procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală au luat măsuri asigurătorii în cursul urmăririi penale.
Se încarcă comentariile...
