Augustin Lazăr, despre înregistrările făcute publice de Vlad Cosma: „Interesul a fost să se lanseze show-ul mediatic”

Procurorul General al României, Augustin Lazăr, s-a pronunţat într-un interviu recent asupra războiului politic ce se duce asupra justiţiei în urma înregistrărilor făcute publice de Vlad Cosma, afirmând că în acest caz „nu a fost depusă nicio plângere”, neexistând „un interes pentru continuarea cursului judiciar”.

După ce a subliniat faptul că nu poate discuta cauzele aflate în curs, Augustin Lazăr a ţinut să se pronunţe asupra liniei generale de conduită a celor implicaţi, afirmând că „nu s-au grăbit nici unii dintre cei care au scos pe piaţă înregistrările, pentru că în mod corect, dacă ar fi vrut să se facă un act de justiţie corect, înainte să se meargă pe la televiziuni, veneau şi sesizau procurorul competent, pentru ca el să aibă probele necesare, să facă expertizele, să stabilească vinovăţiile. Dar se pare că interesul a fost primul să se lanseze show-ul mediatic, pentru a fi, probabil, de folos la judecarea unei cauze care este în curs”.

„Vă asigur că toate anchetele făcute de colegii noştri sunt făcute cu profesionalism, sunt verificate de şeful ierarhic (...), sunt verificate de legalitate şi temeinicie când se dă soluţia, dacă, potrivit legii, actele de urmărire penală au fost efectuate în condiţiile legii şi temeinice. Apoi, ele sunt atacabile de cel în cauză pe cale judiciară, mai întâi cu plângere la procurorul-şef al secţiei sau al unităţii, apoi la instanţă, pentru ca judecătorul să verifice soluţia respectivă. Or, noi ce constatăm? În multe dintre dosarele astea nu a depus nimeni nicio plângere în continuare, ceea ce înseamnă că cel în cauză a fost mulţumit de efectul care s-a produs în media şi nu l-a mai interesat în continuare cursul judiciar, pentru că ştia care este adevărul, probabil, şi nu a simţit nevoia să mai facă demersuri ulterior”, a adăugat Procurorul General.

În plus, acesta a ţinut să reitereze faptul că în ceea ce priveşte aceste înregistrări nu există încă o expertiză oficială care să stabilească veridicitatea acestora. „Doresc să vă spun că s-a făcut mare caz de nişte înregistrări care până în acest moment nici nu se ştie dacă sunt originale, fiindcă experţii ne spun mereu: dacă doriţi să vă stabilim o înregistrare ca fiind originală şi ea să poată fi folosită în procesul penal, avem nevoie de înregistrarea care s-a efectuat şi de aparatul cu care s-a făcut înregistrarea. Or, noi ce constatăm? În foarte multe din situaţiile anterioare când au fost invocate astfel de înregistrări, în niciun caz cel care le-a invocat nu a prezentat vreun aparat şi în toate situaţiile au fost nişte colaje aşezate după cum era mai interesant pentru media şi prezenta mai atractivă problema respectivă pentru show-ul care era în curs de desfăşurare. Pe asemenea înregistrări nu se dau soluţii nici faţă de inculpaţi, dar nici faţă de procurori. Asemenea înregistrări sunt evident manipulate, nu sunt originale şi atunci pe conţinutul lor ideatic nu poţi pune bază. Este clar!”

Augustin Lazăr a ţinut să precizeze că speţele în care unii procurori sau magistraţi ai Ministerului Public au comis abuzuri au fost instrumentate în interiorul instituţiei, declarând că „majoritatea covârşitoare a magistraţilor Ministerului Public sunt oameni foarte serioşi şi responsabili. Pe lângă cei responsabili, din păcate am avut câteva cauze - şi procurorii sunt oameni -, unii care au comis fapte de natură disciplinară şi au fost sancţionaţi anul trecut. Cred că avem circa 10 procurori sancţionaţi anul trecut. (…) Nu au fost fapte foarte serioase, care să afecteze fondul materiei. (…) Anul trecut au fost trei procurori care au fost trimişi în judecată pentru fapte de corupţie. Va să zică, întotdeauna au fost şi astfel de situaţii, dar eu vreau să vă asigur că majoritatea magistraţilor Ministerului Public sunt oameni foarte serioşi şi ei sunt cei care au dus pe umărul lor instituţia, au instrumentat marile cauze şi le-au pus pe masa judecătorului, pentru ca judecătorul să poată da o soluţie. Dacă ne uităm la marile cauze soluţionate de DNA, de DIICOT, de colegii noştri în domenii foarte semnificative, vă puteţi imagina ce efort profesional au făcut colegii noştri”.

Lazăr a ţinut să sublinieze faptul că acestea reprezintă cazuri izolate, ce nu ar trebui să definească activitatea întregului corp de procurori, în actualul context existând „o evidentă manipulare a situaţiei” prin judecarea mediatică preliminară asupra unor proceduri aflate în curs.

„Aş dori să precizez că face foarte rău această judecare mediatică preliminară a unor proceduri care sunt în curs şi evident că cei care fac show-urile media sunt interesaţi să îi diabolizeze, să îi prezinte ca pe nişte oameni care fac nişte fapte foarte grave pe cei care se află în procedurile disciplinare, dar mai mult, să generalizeze apoi la nivelul întregii justiţii, pentru a arăta că, iată, justiţia nu este capabilă să se autoregleze şi atunci trebuie să intervenim noi din exterior cu măsuri ferme şi să îi punem în regulă. Este o evidentă manipulare a situaţiei.”

„Profilul moral al magistratului procuror este unul puternic. Dacă nu ar fi unul serios şi puternic, procurorul nu ar putea practica ceea ce se numeşte un fel de chirurgie socială, fiindcă asta face procurorul. Este o profesiune destul de dură. Trebuie să taie unde este rău şi apoi să se repare cu măsuri manageriale, administrative, ca instituţiile statului, acolo unde a fost răul, să fie reconfigurate şi aranjate. De ce s-ar teme procurorii de declaraţiile politicienilor?”, a răspuns Augustin Lazăr la întrebarea dacă resimte presiunea venită din partea unor trusturi media, sau din declaraţiile unor politicieni implicaţi în dosare penale ce reclamă abuzuri ale sistemului judiciar.

Întrebat dacă nu se teme că va fi următorul pe lista de revocări a ministrului justiţiei, Augustin Lazăr a reiterat că „nu se teme de nimic”, datoria sa fiind în principal faţă de instituţia pe care o reprezintă. „Procurorul general trebuie să se gândească să reprezinte instituţia, mai întâi într-o manieră demnă şi în condiţiile legii şi să acţioneze exact după rolul pe care îl are Ministerul Public în arhitectura instituţiilor statului de drept. Procurorul general trebuie să fie un exemplu de reprezentare şi să dea un standard. Standardul trebuie să fie, dacă vă uitaţi dumneavoastră, că noi am publicat galeria procurorilor generali şi avem oameni de foarte înalt nivel, unii chiar au fost academicieni, unii au fost jurişti de înalt nivel european, şi oameni de înaltă, înaltă ţinută morală, iar noi trebuie să ducem mai departe făclia tradiţiilor juridice ale acestor oameni. De ce ne-am teme?”, a concluzionat acesta interviul acordat Agerpres.

Luni, 5 martie 2018, Curtea Supremă urmează să dea sentinţa definitivă în dosarul în care Mircea şi Vlad Cosma au fost trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi abuz în serviciu, respectiv pentru trafic de influenţă. În primă instanţă aceştia au fost condamnaţi la opt ani de închisoare, respectiv cinci ani în cazul lui Vlad Cosma.