Exclusiv Atac la România. Războiul hibrid prin care Rusia ne stinge lumina. Expert: „Modelul a mai fost folosit de Moscova în Germania”
0Expertul internațional în politici de apărare națională Hari Bucur Marcu și expertul în securitate energetică Cosmin Păcuraru avertizează că România este ținta unei agresiuni speciale din partea Rusiei, parte a unui război hibrid. Moscova vizează securitatea energetică a României și a lansat un atac care trece de ani de zile aproape neobservat.
În timp ce CSAT și serviciile de informații s-au concentrat pe acțiunile hibride ale Rusiei cu ocazia alegerilor prezidențiale, Moscova obține victorie după victorie într-un altfel de confruntare cu România, tot ca parte a unui război hibrid mai complex declanșat împotriva Occidentului. Ținta este sistemul energetic european, inclusiv cel al României, iar rușii par să fi reușit până acum să-și atingă țintele. Dovadă și prețurile uriașe la care este cotată energia în Europa, de 4 ori mai mari în comparație cu Statele Unite ale Americii, ceea ce nu poate decât să fie un punct important marcat de Rusia.
Prețuri enorme la energie = economie în criză
Din cauza costurilor uriașe ale energiei, companiile europene și-au pierdut și mai mult competitivitatea în comparație cu cele americane sau chineze. Motorul economic al Europei, Germania, a intrat într-o criză profundă, iar analiștii economici nu văd o ieșire apropiată din recesiune. Iar problemele celor mai mari economii europene, Germania și Franța, au un efect contagiune la nivelul Uniunii Europene, inclusiv în România.
Toate aceste probleme s-au răsfrânt și asupra populației. Prețurile enorme ale energiei au dus la creșteri ale costului vieții în țările UE.
De altfel, încă din 2023, Parlamentul European și Comisia Europeană au remarcat această tendință, însă nu au găsit soluțiile pentru a opri declinul economic.
Creșterea costului vieții este preocuparea cea mai presantă pentru 93% dintre europeni, urmată de amenințarea sărăciei și a excluziunii sociale (82%), informa pagina de internet a Parlamentului European, citând unul dintre sondajele Eurobarometru.
Mai departe, scăderea nivelului de trai a alimentat nemulțumiri din partea populației, iar începând cu Germania și Franța și terminând cu România și Bulgaria, partidele radicale, eurosceptice, au câștigat tot mai mult teren. Iar asta nu este tot. În țări sarace ca România, unde prețurile energiei sunt mai mari ca oriunde în Uniunea Europeană, populația a resimțit și mai puternic scăderea nivelului de trai și creșterile constante ale prețurilor la produsele de bază. Aici, războiul hibrid energetic dus de ruși a dat printre cele mai bune rezultate, comparabil cu Germania.
Cum acționează Rusia
Expertul internațional în politici de apărare națională Hari Bucur Marcu vorbește despre un tipar. Spre exemplu, în Germania, numeroși activiști civici și ONG-uri susținute inclusiv de la Moscova au pus presiune pe autorități și le-au forțat să le închidă centralele nucleare. Așa a devenit Germania dependentă de gazele naturale rusești, renunțând de bună voie la a-și mai asigura propria securitate energetică. Slăbiciunea Berlinului a fost exploatată din plin de Rusia, iar din momentul în care Germania a rămas fără gazele rusești, economia sa a fost condamnată la criză. Un tipar asemănător au și acțiunile Rusiei în România.
„Modelul este relația Federației Ruse cu Germania, a fost așadar folosit de ruși în Germania. Germania federală a acceptat pentru că se simțea oarecum vinovată de ceea ce a făcut în Al Doilea Război Mondial și a decis că nu mai trebuie să fie percepută ca o amenințare militarp sau de altă natură împotriva Rusiei. Într-o mutare greu de înțeles, Germania și-a subordonat intenționat sursele de energie Rusiei. În acest context, sovieticii înainte de ruși, dar și mai apoi rușii au finanțat o mulțime de asociații și organizații așa-zise«verzi», pe care le-a folosit pentru a pune presiune ca să fie închise toate centrale nucleare germane. Din acel moment, Germania devenea complet dependentă energetic de Rusia”, spune expertul.
Urmările acestei subordonări se cunosc, iar efectele se resimt din plin și în prezent. Șantajată de Rusia și rămasă fără gazele rusești, economia Germaniei s-a prăbușit și a tras după ea și alte economii europene.
„Germania a cedat, a închis o mulțime de centrale nucleare și a devenit complet dependentă de ruși chiar în momentul în care Putin, în 2012, după primăvara arabă din 2011, a stabilit că cea mai mare amenințară la adresa Federației Ruse vine din partea Occidentului și nu ca o invazie militară, așa cum a făcut Franța lui Napoleon sau Germania lui Hitler, ci în sensul în care occidentalii încurajau deja regimuri democratice în țări tradiționale, autoritare, cum sunt țările arabe. Iar rușii au presupus că același lucru se va întâmpla și la ei și că le va fi impusă demoicrația, așa că au decis să fie proactivi. Așa au creat rușii zone de conflict care să-i țină occidentali ocupați, mă refer aici la Siria, Libia, nu mai vorbesc de Ucraina”, adaugă Hari Bucur Marcu.
România, la rând
La fel ca în Germania, rușii au încercat să lovească în capacitățiile României de a produce energie. În paralel, exact așa cum procedau în anii '70-'80 în Germania, au încercat să pună într-o lumină cât mai proastă Statele Unite ale Americii. Dacă în Germania activiștii de mediu au ieșit acum câteva deceni în stradă pentru a cere retragerea trupelor americane și a armelor nucleare din țara lor, în România au fost vizate investițiile americane din domeniul nuclear. O țintă importantă a unor ONG-uri a devenit de la început proiectul primei centrale cu mini reactor nuclear din Europa, centrala SMR de la Doicești. Este vorba despre un proiect anunțat de însuși președintele Joe Biden, o investiţie importantă, strategică chiar a SUA în România.
„Nu generalizăm, există suficiente ONG-uri oneste și activiști cinstiți. Nu putem să punem etichetă, gata, toate sunt cu ramificații ascunse sau cu finanțări prin Rusia. Pe de altă parte, sunt destule care au fost și sunt folosite de Rusia. A fost o politică de stat a Federației Ruse, a Moscovei, de încurajare a unor asemenea mișcării «verzi», cu scopul de a-i face pe europeni, dar și pe alții, dependenți de gazele rusești”, mai spune Hari Bucur Marcu.
Activiștii de mediu și neolegionarii, aliați pentru a pune pe fugă companiile americane
În România, Moscova a fost la fel de activă atunci când a reușit să mobilizeze, împotriva companiilor americane Chevron și Exxon Mobil, oameni care altfel nu ar fi acționat niciodată împreună. Așa au ajuns de aceeași parte a baricadei ONG-uri de mediu ale unor activiști care se pretind pro-occidentali, dar și țărani manipulați de preoți cu simpatii legionare, care le-au spus că americanii le vor otrăvi apa și pământurile. În realitate, cea mai mare parte a demonstranților știau că scopul real era acela de a-i alunga pe americani și a opri orice tentativă de exploatare a gazelor de șist din România. Și le-a ieșit. În urma demonstrațiilor de la Pungești, Chevron a renunțat la investițiile anunțate. Ceva mai târziu, o altă companie americană, Exxon Mobil, era alungată din România, de această dată de oamenii fostului premier Nicolae Dragnea, care au întârziat ani de zile demararea proiectului Neptun Deep.
Expertul în securitate energetică Cosmin Păcuraru detaliază. El susține că Rusia a pus la cale un formidabil sistem prin care lovește la temelie în sistemul energetic românesc pentru a-l distruge și pentru a lovi în securitatea enegretică a României. Pentru acest lucru, Moscova se folosește de rețele de sabotori, „omuleți verzi” deghizați, cu costume și ”gulere albe”. De la oameni care fac parte din Consiliile de Administrație ale unor companii importante ale statului și până la unii dintre „băieții deștepți” care fac afaceri cu energie, Rusia ar avea oamenii săi în România. Printre ei se află și activiști de mediu și ONG-uri care intră în acțiune atunci când statul încearcă să identifice sau să demareze proiecte noi.
„Să fim realiști. Vedem că România are resursele necesare, nu și capacitatea de extracție de gaze și de generare de energie electrică pentru a-și asigura autosuficiența energetică. Vedem și că România nu a făcut investiții importante în producția de energie în ultimii 34 de de ani, mai puțin cele de la Cernavodă, dar care erau începute în 1989). Iar statul român nu mai deține nici o rafinărie de petrol și nu are capacități mari de depozitare de gaze. România nici nu a fost capabilă să extrage gazele înmagazinate din cele câteva depozite de care dispune deoarece nu are conductele cu debitele corespunzătoare, iar de multe ori raportările asupra capacităților de producție existente ale ANRE sunt false, ca să nu mai vorbim că România este, încă din 2019, țară importatoare de energie electrică, în pofida resurselor pe care le are. Și nu întâmplător aici sunt prețuri mai mari ca în alte țări europene”, spune expertul.
Cum e sabotată România din interior
În acest sens, este elocvent că în România în doar aproximativ 5 ani s-a triplat prețul la energie electrică (de la 34 euro la 100 în 2024). Iar prețul gazelor a crescut vertiginos, deși România este țara cu cele mai semnificative resurse de gaze naturale din Uniunea Europeană.
„Pe lângă acțiunile Rusiei, sunt și alți factori pentru creșterea prețului la energie. În primul și în primul rând, noi avem o cerere mai mare decât producția și normal când ai cerere și pe care nu poți să o acoperi să crească prețurile. Apoi, există companii, adică companii de furnizare care cumpără la un preț foarte mic de la producători și revând de câteva ori mai scump. Eu nu știu de ce Consiliul Concurenței nu ia măsuri, nu știu de ce ANRE nu ia măsuri. Nimeni nu are curaj să spună, cu excepția unor șefi de companii mari consumatoare de energie și care pierd o groază de bani. Piața este prost organizată pentru că așa s-a vrut, așa au construit-o «gulerele albe» din energie. Noii «băieți deștepți», ca să folosesc un termen mai cunoscut. În ce privește oamenii Rusiei, putem avea suspiciuni că unii au intrat și prin guvernele României, că au avut și au oameni influenți chiar în Ministerul Energiei, iar alții prin CA-urile, CS-urile și directoratele companiilor naționale importante din domeniul energiei, de unde pot să saboteze proiectele importante”, mai spune el.
Nu în ultimul rând, sabotori sunt și printre ONG-urile și activiștii de mediu. Unii dintre ei au reușit să blocheze proiecte esențiale, alții încearcă în continuare să o facă. Deși pretind că luptă pentru mediu și pentru a avea energie curată, țintele lor sunt deopotrivă proiectele unor hidocentrale, care produc cea mai curată formă de energie. Și nu întâmplător, la fel ca în Germania, primele au fost luate la țintă proiectele ce țin de sectorul energiei nucleare.
Nici proiectele cu energie curată nu sunt cruțate de ONG-iștii Moscovei
Astfel, una dintre țintele unor ONG-uri este viitoarea centrală SMR de la Doicești, investiție comună româno-americană. Dar așa cum contestă proiectele unor hidorecentrale, pentru unii dintre activiştii de mediu nu pare să conteze nici faptul că, odată pusă în funcțiune această centrală România nu va mai genera emisii de 4 milioane de tone de CO2/an. În sfârșit, prin orice mijloace, anumiți ONG-iști au căutat și au reușit să blocheze sau măcar să întârzie semnificativ proiecte ce țin de exploatarea unor resuse de gaze naturale, absolut vitale securității energetice a României. Iar un exemplu este proiectul Neptun Deep, despre care Cosmin Păcuraru spune că ar fi trebuit să fie demarat încă de acum 10 ani în colaborare cu americanii. Afectată nu este însă doar România. Ucraina, țară căreia Rusia i-a distrus infrastructura energetică și care importă acum din România, dar și Republica Moldova, se bazează într-o măsură tot mai importantă pe energia importată din România.
„Nu e mare lucru să mai găsești prin zonă dacă nu niște urși, măcar niște gândaci sau mai știu eu ce prostii pentru a contesta proiecte vitale pentru securitatea energetică a țării. Mergând puțin în urmă în istorie, atunci când Uniunea Europeană a început să importe gaze rusești Statele Unite s-au împotrivit. Și s-au împotrivit pentru că au intuit că prin aceste gaze, Rusia, cu care se aflau în plin război rece, va avea în viitor mijloacele prin care să șantajeze Europa. Și așa a fost! Până acum vreo 10 ani, energia rusească era foarte ieftină. Așa au pus mâna pe Germania, așa s-au construit Nord-Stream-urile, iar nemții au fost convinși, și la presiunea activiștilor de mediu, să-și închidă centralele nucleare, exact sursa care le asigura securitatea energetică. Din acel moment, rușii au început să scumpească încetul cu încetul gazele și să folosească energia ca armă împotriva Uniunii Europene. Noi, în România, avem rezerve imense de cărbune, avem și gaze. Doar dacă dăm drumul la exploatarea depozitelor, a resurselor de la Caragele ne salvăm pentru un timp îndelungat. Dacă mai dăm drumul și exploatărilor de gaze din Marea Neagră, iar ne mai salvăm și avem energie foarte, foarte mulți ani. Dar mereu cineva se opune, vedem ONG-uri, vedem proiecte blocate și întârziate uneori chiar din interiorul Ministerului și așa mai departe”, adaugă Cosmin Păcuraru.
El a remarcat alianța „contra naturii” de acum mai bine de un deceniu, dintre anumiți activiști de mediu care se pretind pro-occidentali și preoții cu simpatii legionare care i-au scos în stradă pe țărani, în Moldova, pentru a-i alunga pe americanii care intenționau să exploateze zăcămintele de gaze de șist din zonă.
„I-am văzut acolo pe activiștii de mediu, pe ONG-iștii cu super-mașini care în 2012 au venit în zona Bârladului să se împotrivească americanilor de la Chevron. Și acolo protestau și țăranii scoși din case și manipulați de preoți cu simpatii legionare. Și protestau împreună, aveau un dușman comun – americanii. Apropo, azi chiar unii dintre aceiași preoți îl susțin fățiș pe Călin Georgescu, dar se pare că nimeni nu observă asta”, susține el.
Uniunea Europeană e tot mai dependentă de China
El vorbește și despre faptul că și Uniunea Europeană este asaltată de ONG-uri și de activiști de mediu, care au convins Bruxelles-ul să opteze pentru un Green Deal dur, care departe de a rezolva și de a asigura necesitățile energetice ale Uniunii Europene, folosesc mai degrabă unor interese străine. Treptat, Uniunea Europeană a început să devină dependentă de importurile din China, fie că este vorba despre panourile fotovoltaice sau despre turbinele eoliene. De asemenea, state ca Azerbaidjan au devenit tot mai influente la Bruxelles, iar aici Cosmin Păcuraru amintește dosarul Caviargate, dar și de proiectul cablului submarin care ar urma să lege această țară de Europa.
„Vorbind de lobby-ul pe care îl au unii la Bruxelles, ne amitim de Caviargate, dosarul în care s-a dovedit că Azerbidjan a cheltuit 2,5 miliarde euro între 2012 şi 2014 pentru a obţine susţinerea unor reprezentanţi ai statelor membre ale Consiliul Europei. Acum avem proiectul cablului submarin azer, prin care se spune că Azerbaidjan va furniza energie verde Europei, deși se știe că această țară nu are capacități de producție de enegie regenerabilă. Deci vedem mult lobby și la Bruxelles. Se știe foarte bine că materialele strategice, metalele și pământurile rare utilizate în construcția panourilor fotovoltaice sunt monopol chinezesc. În proporție de 80% sunt ale Chinei. Producția de magneți este deținuta în proporție de 90% tot de China, iar peste 50% din componentele din instalațiile eoliene provin tot din China. Așadar, Uniunea Europeană, în numele unui Green Deal care se vede că dincolo de declarații și intenții a fost departe de a reprezentat soluția pentru o energie ieftină, devine tot mai dependentă de China, așa cum odinoară era dependentă de Rusia”, mai arată expertul.
Pe măsură ce războiul din Ucraina se apropie de final, iar un compromis pare tot mai probabil, lobby-ul rusesc pentru gaze va reveni cel mai probabil în forță. Iar Rusia va încerca atunci să profite profita de faptul că energia regenerabilă, pe care a mizat exclusiv Uniunea Europeană, nu a reprezentat o soluție, ci din contră a dus la cote astronomice prețurile energiei și a paralizat economiile statelor europene.
„Acum vedem că se insistă foarte mult pe hidrogen, care are însă un randament catastrofal, doar 5%. Spre comparație, energia nucleară este cea mai eficientă și ajunge la 95%, gazele pot trece de 80%. Eolianul are între 20 și 40% factorul de capacitate, dar nu în România, țară care nu are o poziție favorizantă circulației vântului cum au Germania, Franța sau țările nordice. România nu are decât un singur culoar de vânt. Dobrogea, cu strâmtarea zonei de vânt Brăila, Galați, dacă ajunge și la Vaslui e bine, dar și aici sunt circa 3.000 de ore de vânt anual față de 10.000 în Germania sau țările nordice. De asemenea, fotovoltaicul are un factor foarte mic de capacitate, sub 10%. Și e normal, pentru că ne aflăm pe paralela 45, iar soarele de la noi nu are aceeași putere ca în Spania sau alte țări sudice, ca să nu mai vorbim că iarna nici nu-l prea vedem. Soluția ar fi un mix de energie echilibrat, ca să nu stăm la mâna naturii și să ne rugăm să bată mai mult vântul sau să avem non stop vreme însorită”, încheie Cosmin Păcuraru.
Se încarcă comentariile...
