Arhitect român din Viena: „Sunt dezamăgit de decizia Austriei și indignat de comportamentul lor“

Dan Pavel Bucur (34 ani), un arhitect stabilit în Austria, a trăit decizia refuzului primirii României în Schengen cu aceeași amărăciune precum cei din țară. El consideră revoltătoare poziția Guvernului austriac. 

România rămâne în afara Spațiului Schengen SURSA Shutterstock

Dan Pavel Bucur este din Constanța, trăiește de 13 ani în Viena și critică dur hotărârea Guvernului austriac, care a nedreptățit România. 

„Toată lumea - inclusiv, din fericire, austriecii de rând - și-a dat seama că motivele prezentate de ei sunt false și că de fapt am fost folosiți pentru propria lui campanie politică (a cancelarului Karl Nehammer - n.r.). Nu trebuie să fii geniu să îți dai seama că migranții nu trec prin Bulgatia și România ca să ajungă în Austria. Nici că, de fapt, România și Bulgaria nu sunt problema principala a Schengen-ului. Totodată, este revoltător că, pe de o parte, se plâng că Schengen-ul nu funcționează și că sunt "inundați" de imigranți, dar în același timp acceptă Croația, care face de fapt parte din ruta luată de imigranți în drum spre Austria“, spune Dan Pavel Bucur. 

Românul arată că motivul Austriei este unul pur politic: în ianuarie vor avea loc alegeri în landul Niederösterreich, iar partidul lui Nehammer, ÖVP, o duce destul de prost în sondaje, în urma scandalurilor de corupție în care este implicat acum.

„Nu numai atât, dar conform unui sondaj de opinie efectuat în vara, este un cancelar foarte nepopular printre austrieci (https://morningconsult.com/global-leader-approval/ ). El speră așadar să câștige mai mult capital politic prin acceptarea Croației (având în vedere că toți austriecii merg vara în Croația la mare) și zicând sus și tare că el luptă împotriva imigrației ilegale, refuzând România și Bulgaria. Niște motive politice populiste, care speră să meargă printre votanții lui“, spune Bucur. 

Pentru arhitectul român a fost uluitoare și schimbarea bruscă de atitudine a Austriei.

„Nu am probleme cu Olanda sau cu Suedia, de exemplu, care au fost consecvente și și-au exprimat îngrijorările (foarte valide, de altfel) în mod foarte clar în tot acest timp și care și-au trimis propriii oameni să verifice la rândul lor situația din România. Austria, în schimb, pe 16 noiembrie, la ultima întâlnire oficială, susținea că este de acord cu intrarea celor 3 țări în Schengen pentru ca apoi, 2 zile mai târziu, să transmită brusc pe canale neoficiale (presă) că nu este de acord cu extinderea zonei. Și, din nou, este revoltător că inițial nu acceptau Croația, dar după o vizită făcută la Zagreb, brusc au declarat că nu, că de fapt Croația e ok - din nou, luând în considerare că toți austriecii merg vara la mare în Croația“, explică românul. 

Tânărul arhitect menționează însă că nu aceasta este și starea de spirit a populației austriece. „Că este Nehammer idiot, nu înseamnă că sunt toți așa. Nehammer a ajuns cancelar din greșeală, după ce restul de la conducerea ÖVP-ului și-au dat demisia în urma unor scandaluri de corupție. Sigur, și el este la rândul lui implicat în propriile scandaluri, dar prea mici în comparație cu restul“, punctează Dan Pavel Bucur. 

Consiliul European de Justiție și Afaceri Interne (JAI) a votat joi, 8 decembrie, aderarea Croației la Spațiul Schengen. România și Bulgaria au fost însă respinse, pe motivul imigrației ilegale care afectează țările din Vest. România a primit vot negativ de la Austria și Olanda. 

Vineri, 9 decembrie, Ministerul Afacerilor Externe a anunțat că și-a chemat în țară ambasadorul din Austria - pe fostul jurnalist Emil Hurezeanu, pentru consultări.

Ce este Spațiul Schengen

Schengen este spațiul Uniunii Europene de călătorie fără frontiere. Cuprinde majoritatea statelor UE, cu excepția Irlandei care desfășoară propria zonă comună de călătorie cu Regatul Unit, precum și cu excepția Bulgariei, Ciprului și României. Patru țări din afara UE - Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein - au aderat, de asemenea, la spațiul Schengen. 

„Libera circulație - dreptul de a trăi, studia, munci și ieși la pensie oriunde în UE - este, probabil, cea mai tangibilă realizare a integrării europene. Odată cu instituirea spațiului Schengen în 1995, au fost eliminate controalele la frontierele interne ale UE. În ciuda faptului că Bulgaria și România îndeplinesc criteriile necesare pentru aderarea cu drepturi depline, spațiul Schengen nu a fost extins în aceste două țări, deoarece guvernele naționale ale UE trebuie să decidă în unanimitate intrarea statelor noi în zona fără frontiere“, se arată pe site-ul Parlamentului European, neactualizat încă.  

Care sunt condițiile de aderare la spațiul Schengen?

• țările trebuie să își asume responsabilitatea pentru controlul frontierelor externe ale UE
• acestea trebuie să aplice un set comun de norme Schengen, cum ar fi controlul frontierelor terestre, maritime și aeriene, precum și emiterea de vize Schengen
• țările trebuie să se conecteze și să opereze Sistemul de Informații Schengen (SIS).