Apele Române asigură că nu există nicio obligaţie europeană privind demolarea vreunui baraj din țară

Uniunea Europeană nu a emis și nu a transmis României instrucțiuni sau obligații privind demolarea sau dezafectarea barajelor ori golirea acumulărilor importante de pe teritoriul național, a transmis miercuri, 17 decembrie, Administrația Națională Apele Române.

Nu există o obligaţie europeană de demolare a vreunui baraj din România. FOTO Facebook Apele Române

Apele Române clarifică, într-un comunicat, zvonurile pe această temă.

„Având în vedere informațiile care circulă în spațiul public, facem următoarele precizări: UE nu a emis și nu a transmis României nicio instrucțiune sau obligație privind demolarea sau dezafectarea barajelor sau golirea acumulărilor importante de pe teritoriul național. În spațiul public sunt vehiculate informații potrivit cărora o directivă europeană ar impune desființarea barajelor, fiind invocată cifra de aproximativ 1.200.000 de „bariere” existente în Europa. Conform datelor ICOLD (International Commission on Large Dams, Comisia internaţională a marilor baraje) și EuroCOLD (ramura europeană a ICOLD), în Europa există circa 4000-5000 de baraje mari”, se arată pe pagina de Facebook a ANAR

Apele Române subliniază că diferența majoră dintre cele două cifre demonstrează fără echivoc că „barierele” atribuite „directivelor europene” reprezintă, în principal, lucrări hidrotehnice minore vechi şi degradate fără utilitate pentru societate precum: • praguri transversale mici pe cursurile de apă, • stăvilare vechi, • podețe și praguri de fund, • amenajări piscicole sau alte obstacole locale, degradate, adesea nefuncționale ori abandonate:

„Aceste structuri au, de regulă, înălțimi reduse, nu asigură folosințe și nu sunt baraje, indiferent de categoria de importanţă. În cele mai multe situații, soluțiile promovate vizează adaptarea constructivă, precum reprofilarea cu pante line sau realizarea de pasaje pentru pești, iar demolarea se referă numai la acele mici praguri degradate sau care şi-au consumat durata de viaţă utilă, fiind propuse alte soluţii moderne care să îmbunătăţească condiţiile de curgere, factorii de mediu şi sănătatea populaţiei”.

Cazul din Galaţi, semnalat inclusiv în rapoarte ale Curţii de Conturi

ANAR dă exemplu o situaţie din judeţul Galaţi, unde două baraje piscicole de mică importanţă s-au rupt în urma viiturilor generate de precipitaţiile abundente.

„Aceste lucrări erau destinate exclusiv pisciculturii, aveau importanţă redusă, nu erau administrate de Administraţia Naţională Apele Române, prezentau deficienţe de întreţinere. Cazul din Galaţi, semnalat inclusiv în rapoarte ale Curţii de Conturi, confirmă faptul că vulnerabilităţile apar preponderent la lucrări hidrotehnice minore, nu la barajele mari, care sunt proiectate şi construite conform unor normative şi standarde, sunt monitorizate permanent şi exploatate conform unor norme stricte de siguranţă", menţionează instituția, într-un comunicat. 

Barajele mari „nu sunt vizate de astfel de recomandări”

În același comunicat, Apele Române precizează că barajele mari, strategice și importante pentru România nu sunt vizate de astfel de recomandări și sunt proiectate, construite și monitorizate conform unor standardelor stricte de siguranță”

„Subliniem ferm că acest termen nu se referă la baraje mari sau strategice, precum Porţile de Fier, Izvorul Muntelui-Bicaz, Vidraru, Paltinu sau alte baraje mari, de importanţă naţională", menţionează instituţia.

În România, Apele Române administrează 82 de baraje importante și 329 de baraje mai mici, toate monitorizate permanent.

Alte baraje aparțin Hidroelectrica, autorităților locale sau altor deținători, fiind în general destinate pisciculturii și agrementului.

„Deciziile privind conservarea, modernizarea sau dezafectarea barajelor se iau exclusiv de autoritățile române, conform normelor naționale și recomandărilor specialiștilor. Nu există nicio listă impusă de Uniunea Europeană. În cazul lucrărilor minore degradate, soluțiile includ reprofilarea cu pante line sau realizarea de pasaje pentru pești, cu scopul de a îmbunătăți curgerea naturală a râurilor, factorii de mediu și sănătatea populației. În concluzie, România decide suveran ce structuri se păstrează, se modernizează sau, în situații justificate, se dezafectează. Situația zilnică a lacurilor de acumulare poate fi vizualizată pe site-ul www.rowater.ro”, mai transmite ANAR.