Adina Florea, propusă pentru postul de procuror-şef al DNA. „Un bilanţ necosmetizat al DNA pune în lumină prea multe abateri de la statul de drept”

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Procurorul Adina Florea este propunerea ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, pentru şefia Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Ea este procuror general adjunct în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa. În proiectul ei de management, aceasta a criticat activitatea DNA, susţinând că au existat „abateri de la statul de drept”, preluând multe din criticile formulate de Tudorel Toader la adresa fostei şefe a DNA.

UPDATE Adina Florea, propunerea ministrului justiţiei, Tudorel Toader, la şefia DNA, a declarat într-un interviu pentru G4Media.ro că una dintre primele trei priorităţi, în caz că va fi numită, este o selecţie a procurorilor care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Florea a mai spus că nu consideră că activitatea de control a Inspecţiei Judiciare este ţintită, ci îşi respectă obiectul de activitate. Despre modificarea Codurilor Penale a declarat că nu are nicio obiecţie, că practica reglează dacă sunt oportune şi că, în calitate de procuror, aplică noile dispoziţii. 

„Părerea mea este cea constituţională. Facem parte din Autoritatea Judecătorească, nu din puterea judecătorească exercitată de Înalta Curte şi instanţele de judecată. Avem calitate de magistraţi, dar nu facem parte din puterea judecătorească. Facem parte din autoritatea judecătorească. Asta înseamnă că nu exercităm atributele independenţei judecătoreşti, exercităm atributele de apărare a intereselor generale ale societăţii”, a declarat Adina Florea cu privire la tema statului procurorilor. Aceasta este o temă care a marcat discuţiile cu privire la independenţa justiţiei şi în special a procurorilor. 

UPDATE Direcţia Naţională Anticorupţie a transmis că are în lucru un dosar în care este vizată Adina Florea, propusă de ministrul Justiţiei pentru funcţia de procuror-şef DNA, în cauză fiind începută urmărirea penală doar cu privire la fapte, transmite Mediafax.

"Dosarul la care faceţi referire se află în lucru pe rolul DNA - Structura Centrală, în cauză fiind începută urmărirea penală doar cu privire la faptă (“in rem”). Această etapă nu presupune formularea unor acuzaţii împotriva unei persoane, ci instituirea cadrului procesual în care se pot strânge probe cu privire la fapta pentru care a fost începută urmărirea penală. Alte informaţii privind stadiul anchetei nu pot fi oferite în conformitate cu prevederile art.12, alin.1, lit. e) din Legea 544/2001", a transmis Biroul de Informare şi Relaţii Publice al DNA.

„Nu ştiu de existenţa acestui dosar, pentru că niciodată nimeni din această structură (DNA – n.r.) nu mi-a comunicat nimic. Nici procedural, nici citaţie, nu m-a invitat să dau nici vreo declaraţie. Eu nu ştiu nimic despre dosar. Ştiu doar că s-a redeschis de către Înalta Curte”, a declarat Adina Florea, potrivit aceleiaşi surse.

Întrebată dacă existenţa acestui dosar ar reprezenta o piedică în ceea ce priveşte candidatura sa la şefia DNA, Adina Florea a răspuns că din punctul ei de vedere nu ar trebui să fie nicio problemă.

„Nu am a-mi face niciun proces de conştiinţă cu privire la acest dosar atâta vreme cât nimeni nu mi-a comunicat niciun act de procedură. Atâta vreme cât a fost o ordonanţă de clasare şi s-a redeschis la plângerea părţii. Cred, habar n-am… Din punctul meu de vedere nu este nici un fel de problemă, dovadă că mi-am şi depus candidatura”, a mai spus Adina Florea.

UPDATE Procurorul Adina Florea, propus pentru şefia DNA a declarat, joi, nu se aşteaptă la presiuni politice asupra sa în noua funcţie.

„Nu s-au exercitat niciodată presiuni asupra mea. Şi mi-e greu să cred că după 28 de ani se mai pot exercita”, a declarat Adina Florea pentru postul Digi24.

În plus, aceasta a declarat că este extrem de onorată că a fost aleasă de ministrul Justiţiei şi speră ca şi Secţia de Procurori să aibă încredere în ea.

„Sunt onorată şi emoţionată. Trebuie să îmi revin, pentru că am avut emoţii mari, aproape că nu îmi găsesc cuvintele. Sper ca Secţia pentru Procurori să aibă încredere în alegerea făcută de domnul ministru”, a declarat Adina Florea pentru Mediafax.

Întrebată ce planuri de viitor are, procurorul a răspuns că este prea devreme acum pentru a le detalia.

„E atât de repede acum să vă spun ceva despre planuri. Înţeleg că proiectele s-au publicat, mai multe nu aş putea să vă spun acum. Sunt foarte emoţionată”, a mai spus procurorul Florea, potrivit aceleiaşi surse

UPDATE Ministrul justiţiei a anuţat că procurorul Adina Florea este propunerea sa pentru conducerea DNA.

„În urma desfăşurării procedurii de selecţie care a avut loc în perioada 6 august – 4 septembrie 2018, la sediul Ministerului Justiţiei, vă aducem la cunoştinţă faptul că propunerea ministrului justiţiei Tudorel TOADER pentru numirea în funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie este doamna Adina FLOREA ”, a anunţat ministrul Tudorel Toader pe site-ul ministerului.

Ce susţine proiectul de management a procurorului Adina Florea

Adina Florea, procurorul propus de Tudorel Toader pentru conducerea DNA, susţine, în proiectul de management prezentat ministrului Justiţiei, că un bilanţ necosmetizat al activităţii DNA scoate la lumină abateri de la rigorile statului de drept, iar uneori componente în conflict cu legea. În proiectul ei de management se regăsesc multe din criticile formulate de ministrul Tudorel Toader asupra activităţii DNA în raportul din februarie 2018 ce a condus, eventual, la revocarea fostei şefe a DNA, Laura Codruţa Koveşi. 

De altfel, raportul ministrului Tudorel Toader apare ca prima sursă bibliografică a proiectului de management a procuroarei Adina Florea.

„Fără a nega, astfel, lucrurile bune care s-au realizat în ultimii ani, un bilanţ necosmetizat al activităţii DNA pune în lumină destule, dacă nu prea multe, abateri de la rigorile statului de drept.

Fie că vorbim despre activităţile desfăşurate de către procurori cu funcţii de execuţie, fie (mai grav) că ne raportăm Ia cei cu funcţii de conducere, chiar la nivel de vârf, regăsim comportamente care s-au îndepărtat simţitor de la abordarea profesionistă, echilibrată, în contrast cu statutul profesiei noastre, iar uneori chiar în conflict cu legea.

Aşa s-a ajuns ca, prin contribuţia conjugată a unor membri ai corpului profesional din DNA, să se recurgă, caz fără precedent, Ia revocarea procurorului şef al Directiei pentru "exercitarea discreţionară a funcţiei în deturnarea activităţii de la combaterea corupţiei şi a instituţiei DNA de la rolul sau constituţional şi legal”.

Vulnerabilităţile DNA identificate de procurorul Adina Florea

„Am privit, în ultimii ani, situaţia din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie dintr-o dublă perspectivă, pe de a parte, ataşată valorilor protesiei de procuror pe care o exercit cu pasiune şi rigoare de peste 27 de ani, iar, pe de alte parte, că persoană preocupată de aşezarea societăţii româneşti pe baze echitabile. Din această perspective, am identificat următoarele disfuncţii esenţiale”, scrie procuror general adjunct în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa.

Lista vulnerabilităţilor identificate în proiectul de management a Adinei Florea:

„Plasarea activităţii DNA în afară legii prin activităţi de investigare care au depăşit limitele de competenţă prevăzute de Constituţie şi de legile organice;

- diminuarea încrederii publice în DNA prin activităţi explicite de încălcare a principiilor care guvernează exercitarea funcţiei de procuror şef;

- respect instituţional, intenţionat diminuat faţă de alte instituţii şi sau autorităţi publice, cooperare loială deficitară, obligaţia de rezervă eludată;

- pasivitatea în faţă unor semnale publice repetate de încălcare a legii de către unii procurori din cadrul DNA; absenţa preocupării de a verifica activitatea profesională şi conduită anumitor procurori "vedetă" şi chiar promovarea acestora că fiind exemple de conduită şi probitate profesională;

- lipsa de asumare a responsabilităţilor profesionale de către procurorul şef al DNA în situaţii în care a asemenea asumare se impunea că urmare a stabilirii, prin hotărâri judecătoreşti definitive, a caracterului deficitar siisau nelegal, a activitatilar procesual-penale derulate de procurorii din cadrul Direcţiei;

- numărul în creştere al soluţiilor de achitare definitive dispuse de instanţele de judecată, important barometru al ineficacităţii DNA;

- modul deficitar de soluţionare a situatiilar de criză care au umbrit activitateaDNA;

- indicii de atragere a competenţei altar unităţi de parchet, cu încălcarea normelor de competenţă Iegala;

- semnale publice privind practici de "prioritizare" a anchetelor penale fară niciun fundament legal, cu riscul creşterii percepţiei sau chiar existenţa unor „vendete" şi prin denaturarea sensului real al sintagmei "... exercitandu-şi atribuţiile numai în temeiul legii şi pentru asigurarea respectării acesteia";

- comunicare deficitară între procurorul şef al DNA şi procurorii cu funcţii de conducere de Ia nivelul structurilor clasice de parchet, cu repercusiune asupra inexistenţei unei riposte ferme asupra fenomenului infracţional din domeniile vulnerabile Ia corupţie;

- promovarea în structurile DNA, pe baza interviurilor organizate Ia nivelul structurii centrale, în faţă unor comisii constituite pe baza unor criterii netransparente, a unor procurori fără experienţă profesională în instrumentarea dosarelor penale având că obiect infracţiuni de corupţie, Ia nivel Înalt şi/sau mediu, infracţiuni de fraudă în materia achiziţiilor publice, infracţiuni de macrocriminalitate economico — financiară, cu consecinţă decredibilizarii profesionale a acestei structuri”.

Obiectivele pe care şi le-a anunţat Adina Florea

„Prioritar, am în vedere efectuarea unei evaluări a activităţii desfăşurate în cadrul DNA (Structura centrală şi cele teritoriale) care să măsoare eficienţa şi calitatea prin raportare la folosirea resurselor umane şi materiale, raportul resurse investite – rezultate obţinute. 

Toleranţă zero la corupţie. Îmbunătăţirea activităţii de urmărie penală pentru asigurarea combaterii eficiente a acesteia. Termen de realizare: permanent. 

Asigurarea sprijinului procurorilor-şefi adjuncţi ai DNA, a procurorilor şefi ai serviciilor teritoriale, precum şi a procurorilor cu funcţii de execuţie pentru coordonarea şi pentru desfăşurarea unei activităţi de urmărire penală care să aibă ca finalitate stoparea şi diminuarea fenomenului corupţiei.

Control operativ curent în scopul verificării managementului de caz pentru procurorii cu funcţii de execuţie, în vederea asigurării finalităţii urmăririi penale şi evitării situaţiilor de achitare. Termen de realizare: semestrial.

Efectuarea unei evaluări a situaţiilor în care s-au dispus măsuri restrictive privind libertatea persoanei sau în care s-au obţinut mandate de supraveghere tehnică în ultimii ani, fără ca dosarele penale să se finalizeze cu trimitere în judecată.

Analiza profesională a soluţiilor de achitare definitivă dispusă de instanţele de judecată, precum şi a celor de restituire.

Identificarea problemelor determinate de modificările intervenite asupra Codului de procedură penală, a Codului penal şi a altor legi speciale cu dospoziţii penale în activitatea profesională internă, cât şi în raporturile cu alte instituţii, colectarea datelor, explorarea diferitelor interpretări posibile ale unei situaţii date.

Realizarea uni comunicări manageriale cu instituţiile angrenate în activitatea judiciară care să contribuie la realizarea unei informări corecte, eficiente şi eficace, în vederea realizării în condiţii optime a solicitărilor interne şi externe şi în concordanţă cu obiectivele stabilite

Asigurarea respectului şi a colaborării loiale a procurorului şef al DNA, precum şi a celorlalţi procurori din cadrul structurii cu celelalte instituţii şi autorităţi ale statului.

Diminuarea stocului de dosare vechi şi creşterea transparenţei activităţii deşfăşurate de DNA.”

***

Ştirea iniţială: Au fost finalizate interviurile pentru ocuparea funcţiei de procuror-şef DNA! Joi, 06.09.2018, la orele 13.00, pe pagina de internet a MJ, vom face cunoscută propunerea pentru procurorul-şef DNA, precum şi programele de management”, a scris ministrul Tudorel Toader, marţi, pe pagina sa de Facebook odată cu încheierea interviurilor celor şase candidaţi înscrişi.

Interviurile susţinute de cei şase candidaţi pentru postul de procuror-şef al DNA s-au desfăşurat luni şi marţi la Ministerul Justiţiei. 

Propunerea ministrului justiţiei va fi înaintată Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru procurori, în vederea obţinerii avizului acestei instituţii. Ulterior obţinerii avizului Consiliului Superior al Magistraturii, ministrul Justiţiei înaintează propunerea preşedintelui, în vederea numirii în funcţia de conducere.

Prima selecţie pentru postul de procuror-şef al DNA a început în 9 iulie, imediat după anunţul privind semnarea decretului de către preşedintele Klaus Iohannis pentru revocarea din funcţie a Laurei Codruţa Kovesi. Cei patru candidaţi pentru postul de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie au fost Florentina Mirică, procurorul şef al Serviciului combatere a corupţiei în justiţie din DNA, procurorul şef adjunct al DNA Marius Iacob, procurorul şef al Secţiei judiciare penale din DNA Elena Grecu şi Cristian Lazăr, adjunctul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Funcţia de procuror-şef al DNA a devenit vacantă după ce Laura Codruţa Kovesi a fost revocată printr-un decret emis pe 9 iulie de preşedintele Klaus Iohannis, care a pus în aplicare o decizie a Curţii Constituţionale.

Cine sunt procurorii care s-au înscris pentru şefia DNA

Paula Tănase, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, a fost primul procuror ce şi-a depus candidatura. Ea a absolvit, în anul 1996, Facultatea de Drept de la Iaşi, al cărei rector este Tudorel Toader, iar în 2012 a candidat, fără succes, la şefia DNA. În această perioadă Paula Tănase s-a bucurat de articole favorabile apărute în publicaţiile apropiate actualei coaliţii de guvernământ, precum Antena 3 sau luju.ro.. 

Nicolae Lupulescu, adjunctul secţiei militare din DNA, este cel de-al doilea candidat înscris. În martie 2017, acesta a candidat, fără succes, pentru şefia DIICOT, fiind la acea vreme şef adjunct la Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari din cadrul DNA. Procuror cu gradul de general-maior, acesta a condus ancheta privind accidentul aviatic de la Tuzla din 5 iulie 2010, soldat cu moartea a 12 militari.

Sorin Armeanu (46 de ani) este prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui. El este procuror din anul 1997. Se află la cel de-al doilea mandat (şi ultimul) de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui. 

Andrei Bodean (38 de ani) procuror la DNA – Constanţa din anul 2013, a instrumentat mai multe dosare de corupţie în care nume importante au fost trimise în judecată. Printre aceştia se numără Radu Mazăre (condamnat la 6 ani de închisoare în primă instanţă), Nicuşor Constantinescu (condamnat definitiv la 5 ani de închisoare în dosarul Centrului Militar Zonal), sau Sorin Strutinsky şi alţi sefi de instituţii din judeţ. În 2017, Bodean s-a numărat printre magistraţii constănţeni care au protestat cu privire la intenţia partidelor de guvernământ de modificare a Legilor Justiţiei şi a Codurilor Penale. „Dacă modificările Codului Penal şi Codului de Procedură Penală intră în vigoare, activitatea noastră, a tuturor, va fi blocată. Niciun procuror, indiferent că lucrează la DNA sau alte parchete, nu îşi va mai putea face treaba. Nimeni nu va mai fi în siguranţă. Nici măcar infractorii nu vor mai fi în siguranţă. Şi fiicele infractorilor pot fi călcate pe trecere şi soţiile lor pot fi tâlhărite”, declara Bodean în decembrie 2017. Mai mult, acesta este unul dintre cei 200 de magistraţi care, în 30 august, au semnat o scrisoare de protest către ministrul Tudorel Toader în care îşi exprimă susţinerea faţă de procurorul general Augustin Lazăr.

Adina Florea este cel de-al doilea magistrat constănţean înscris în selecţia pentru şefia DNA. Ea este procuror general adjunct în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa. În 2011, a mai deţinut şi funcţia de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa.

Fostul adjunct al Laurei Codruţa Kovesi la Parchetul General, Gabriela Scutea, este cel de-al cincilea procuror înscris pentru şefia DNA. Ea şi-a început activitatea ca procuror în anul 1995 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov. Între 2013 şi 2016, Gabriela Scutea a fost înalt reprezentant al Ministerului Justiţiei la Comisia Europeană. 

Ea a declarat, după ce a susţinut interviul în faţa comisiei condusă de ministrl Justiţiei, că în mandatul Laurei Codruţa Kovesi, activitatea de urmărire penală a fost una de calitate şi că nu sunt reale afirmaţiile potrivit cărora DNA a făcut abuzuri. „Sunt lucruri care, în mandatul domnei Kovesi, în mod foarte clar, pot să fie spuse că au fost confirmate - activitate de urmărire penală de calitate. Este o activitate care, dacă ne uităm, s-a soldat cu infirmarea rechziitoriilor emise în cauze de mare corupţie. Nu vorbim de nişte simpli conductori de tren. E vorba de corupţie mare şi medie. (...) E vorba de nişte constatări pe care le spun multe instituţii internaţionale. (...) A genera că la nivelul DNA se petrec abuzuri numai din cauză că există un procent de 12% achitări nu este un lucru real”, a spus Scutea.

Proiect Management Adina Florea by Claudia Spridon on Scribd

Evenimente

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite