„Adevărul“ trimite în Cuba un argeşean
0
Nicolae Pantazică, din satul Băjeşti, a câştigat ieri un sejur pentru două persoane în ţara lui Fidel Castro. El le va face cadou excursia fiului său şi soţiei acestuia. Juriul „Adevărul“ a deliberat ieri: fotografia trimisă de profesorul Nicolae Pantazică a fost desemnată câştigătoarea concursului „Înapoi în comunism“.
Citiţi povestea piteşteanului Nicolae Pantazică
Zece fotografii au ajuns în finala concursului "Înapoi în comunism", organizat de „Adevărul" între 15 octombrie şi 20 decembrie, iar un juriu format din zece persoane a ales-o ieri pe cea câştigătoare. Este vorba despre fotografia trimisă de Nicolae Pantazică, fost profesor de limba şi literatura română în satul Băjeşti, comuna argeşeană Bălileşti, în prezent pensionar.
Bărbatul s-a înscris în concurs cu o fotografie făcută în Epoca de Aur, alături de elevii săi, în practică, la cules de mere. Nicolae Pantazică este abonat de aproape 20 de ani la ziarul „Adevărul". „Stăteam duminică seară de vorbă cu soţia şi i-am spus: «Să vezi că o să câştig şi o să fim nevoiţi să plecăm în Cuba!» Nu m-a crezut, dar dimineaţă am aflat că am luat marele premiu", a spus profesorul încântat.
Nicolae Pantazică a povestit ieri şi istoria imaginii pe care a trimis-o pentru concursul „Adevărul". ,,În septembrie se ştia: era practică agricolă. Trebuia să-i ducem pe copii la culesul porumbului. Mi-amintesc şi acum cum venea primul secretar al judeţului, tovarăşul Zamfir, şi trasa ordinele: două rânduri elevul X, două rânduri elevul Y, şi aşa mai departe.
Fotografia câştigătoare: Costel Pantazică (stânga jos), alături de elevii săi, la cules de mere
Mă uitam la bieţii copii că erau mici şi ca vai de ei. Ştiam că nu pot duce câte două rânduri şi-i lăsam cu câte unul. Primul secretar s-a prins repede că e ceva în neregulă, căci nu-i ieşeau rândurile la socoteală. Eu aveam o bluză cu dungi orizontale şi mi-a spus atunci: «Vezi că mă-nfig în tine şi-ţi fac dungile alea pe verticală»", a povestit ieri fostul profesor, când a aflat că experienţa sa i-a adus o excursie în Cuba.
El îşi mai aminteşte că mereu „ţinea de şase", când copiii ascundeau câte 20-30 de mere în loc de patru, cât aveau dreptul. „Cum să nu-i las, că se bucurau săracii că duc şi ei acasă ceva. Părinţii se bucurau şi ei. Mi-ar fi fost ruşine de oamenii din sat să se audă că eu nu-i las să ia mere. Noi, fiind de aici, din comună, ştiam livada la care ne duceam pe de rost. Nu mergeam pe drumul principal cum se aştepta miliţianul, ci o luam pe tot felul de poteci ascunse, de-l zăpăceam. Chiar ne distram pe seama lui", a mai spus Nicolae Pantazică.
„Disciplina era alta"
El a mărturisit că vremurile comuniste nu-i amintesc doar de lucruri urâte, deşi nu este deloc nostalgic. „Îmi plăceau acele vremuri, că se făcea carte. Elevii erau obligaţi să vină la şcoală, iar disciplina era alta. Apoi, toată lumea trebuia să muncească, dar şi avea unde! Iar în al treilea rând, nu-ţi era frică să ieşi din casă nici la miezul nopţii, chiar dacă trebuia s-ajungi în celălalt capăt al satului", a motivat fostul profesor al şcolii din sat.
Neajunsurile vremurilor de atunci erau însă la fel de numeroase. „N-aveam libertatea cuvântului. Nu puteam niciodată să spunem ceea ce gândim cu adevărat. Mi-amintesc de o Adunare Generală a Organizaţiei Locale a PCR, la care trebuia să particip. Regula de aur era ca atunci când începi discursul să spui: «Sunt de acord cu realegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu». Pur şi simplu, am uitat! N-a fost cu intenţie. Mi-am încheiat discursul şi am vrut să mă retrag. Secretara partidului m-a apostrofat. «N-aţi uitat nimic, tovarăşe?» Am stat, m-am gândit o secundă şi mi-a picat fisa! Aşa că m-am întors şi am rostit fraza-cheie", a mai spus pensionarul.
Fiul, militar la Revoluţie
În 1989, Nicolae Pantazică era un simplu dascăl, după câţiva ani în care a ocupat funcţia de director al şcolii din comună. „Oricum, dacă nu mi se termina mandatul în septembrie '89, sigur mă schimbau ăştia după Revoluţie", a mai spus argeşeanul. Soţia sa, Maria, lucra la contabilitate, la Primărie.
Amândoi au trăit Revoluţia cu sufletul la gură, pentru că singurul lor fiu, Lucian, era student în anul doi, la Şcoala de Ofiţeri Militari de la Sibiu. „A fost groaznic. Am trăit acele zile cu sufletul la gură. Nu puteam să comunicăm cu băiatul decât printr-o altă familie, dintr-un sat învecinat, care mergea aproape zilnic la Sibiu. Aveau şi ei băiatul la Şcoala de Ofiţeri. Nu dormeam cu nopţile, dar, slavă Domnului că s-a terminat cu bine!", a povestit Maria Pantazică.
Femeia, şi ea pensionară, are probleme cu inima şi spune că-i este prea teamă să se urce într-un avion pentru a traversa lumea. Şi Nicolae se teme, aşa că soţii Pantazică îi vor trimite în ţara lui Fidel Castro pe Lucian şi pe Nadia, fiul şi nora, care s-ar bucura să ia, ca adulţi, pulsul unei ţări comuniste.
Amintirile din comunism, strânse într-o carte
Nicolae Pantazică spune că toate amintirile din comunism le va aduna într-o carte, căreia i-a găsit deja un titlu: „Recurs la istorie". De altfel, argeşenul nu se află la debut. Anul acesta a publicat monografia „Satul de la Poarta Raiului", iar în timpul perioadei comuniste s-a exteriorizat prin satiră.
Versurile compuse de el făceau vâlvă la serbările din sat, însă, din fericire, n-a avut prea tare de suferit de pe urma lor. S-a ales doar cu ceva apostrofări. De altfel, în anii '80, bărbatul a câştigat concursul de umor şi satiră al Festivalului „Tudor Muşatesc", organizat la Câmpulung. „Ia dă-te-ncoace, plugare/Să mă uit şi la brăzdare/Au trecut prin CTC?/Se-ncadrează-n HCM?/Ia dă biciul, băieţel/Să mă uit niţel la el/De unde mi-aţi procurat/Marfă de artizanat?", scria pe atunci Pantazică într-un „Pluguşor" adaptat vremurilor.
Ana Maria Vit, ocupanta locului doi
Învingătoare în săptămâna 30 noiembrie - 6 decembrie, Ana Maria Vit a terminat concursul pe locul doi şi n-a mai câştigat nimic.
Dincolo de fotografie, doamna Vit ne-a trimis o poveste şi un adevăr: „Pentru defilarea de 23 august, fata mea a fost dusă la Reşiţa pentru o săptămână de pregătire. (...). Nu ne mai condamnaţi pentru faptul că am fost comunişti! Nici noi n-am fi vrut să fim, dar eram obligaţi".
Costel Stoiana Moiş, locul trei
Costel Stoiana Moiş a câştigat în săptămâna 19-25 octombrie. În marea finală, a terminat doar pe locul 3.
Fotografia trimisă de el are următoarea istorie: „Înainte de începerea propriu-zisă a cursurilor, atât militarii în termen, cât şi elevii şcolilor militare participau cu drag la cules recoltele patriei. În Insula Mare a Brăilei, pentru că era producţie mare şi populaţie puţină.
În această poză suntem eu şi prietenul meu, în toamna lui 1985. Meciurile, puţinele bucurii, le vedeam cu pătura în cap, la televiziunea bulgară!".
Toţi cei zece finalişti au fost recompensaţi cu câte un set de DVD-uri din colecţia „Filmele Adevărul".
„Înapoi în comunism"
Între 15 octombrie şi 20 decembrie, 384 de cititori ai ziarului „Adevărul" au participat la cel mai mare concurs online de imagini din perioada comunistă. 907 fotografii scanate au participat la concurs, dintre care 795 au fost validate pentru participare. Au fost 67 de câştigători în 67 de zile şi 10 câştigători în 10 săptămâni, aceştia din urmă intrând în finală. www.adevarul.ro a înregistrat 2.342.068 afişări în această perioadă.
Clasament final
1.Nicolae Pantazică (com. Bălileşti, jud. Argeş) / 96 de puncte
2. Ana Maria Viţ (Zlatna, jud. Alba) / 83 de puncte
3. Costel Stoiana Moiş (Bucureşti) / 71 de puncte
4. Augustin Rareş (Bucureşti) / 70 de puncte
5. Ileana Mateescu (Turnu Severin) / 65 de puncte
6. Gheorghe Amaicei (Piatra Neamţ) / 54 de puncte
7. Mihai Costache (nu a precizat oraşul) / 40 de puncte
8. Ionela Creţu (Lacu Sărat, Brăila) / 39 de puncte
9. Dragoş Roman Floare (Cluj-Napoca) /38 de puncte
10. Florin Meşca (Brăila) / 24 de puncte
Cele zece persoane din juriu au votat după sistemul Eurovision (12 puncte - locul 1, 10 puncte - locul 2, 8 puncte - locul 3, 7 puncte - locul 4, 6 puncte - locul 5, 5 puncte - locul 6, 4 puncte - locul 7, 3 puncte - locul 8, 2 puncte - locul 9, 1 punct - locul 10)
Se încarcă comentariile...
