Adevărat sau fals despre osteoporoză

0
0
Adevărat sau fals despre osteoporoză
Adevărat sau fals despre osteoporoză

Se spune adesea că osteoporoza este o problemă specifică mai ales femeilor care au intrat la menopauză. Descoperă cât adevăr se ascunde în spatele acestei afirmaţii, la fel ca şi în cazul altor mituri despre această boală.

Cele mai frecvente fracturi în osteoporoză sunt cele de la nivelul coloanei sau şoldului.

«Tinerii nu fac boala»

FALS. Osteoporoza este o afecţiune caracterizată prin scăderea progresivă a masei osoase, ceea ce determină fragilizarea oaselor şi creşterea riscului de fracturi. Deşi simptomele bolii se manifestă mai ales după vârsta de 50 de ani, osteoporoza poate apărea la orice vârstă. Astfel, boala îi poate afecta şi pe copii, şi pe tineri, fiind cauzată de unele probleme hormonale, precum afecţiuni ale tiroidei sau ale glandelor suprarenale. O altă cauză a osteoporozei este medicaţia cu corticosteroizi.

«Poate fi prevenită»

ADEVĂRAT. Din fericire, osteoporoza poate fi prevenită adoptând un stil de viaţă sănătos, din care nu trebuie să lipsească activitatea fizică regulată, care sporeşte rezistenţa sistemului osos, şi alimentaţia bogată în surse de calciu (mai ales lactate). La recomandarea medicului, poţi lua suplimente de calciu şi de vitamina D, care ajută absorbţia acestui mineral. Renunţă la fumat, căci acest viciu este un factor major de risc în apariţia bolii.

«Numai femeile sunt afectate»

FALS. Cu toate că incidenţa osteoporozei este mai mare în rândul femeilor, boala îi poate afecta şi pe bărbaţi. Potrivit statisticilor, incidenţa fracturilor cauzate de osteoporoză la bărbaţi este la jumătate comparativ cu cea în rândul femeilor, însă consecinţele bolii sunt mai severe la sexul masculin. Astfel, mortalitatea prin fractură de şold este dublă la bărbaţi. Osteoporoza este mai rară la bărbaţi, deoarece ei pierd mai puţin din masa osoasă.

«Este dureroasă»

ADEVĂRAT şi FALS. În stadii incipiente, osteoporoza nu prezintă simptome (deci nici dureri). Durerile survin numai după ce, în urma fracturilor sau a tasării vertebrelor, apar unele modificări care slăbesc sistemul osos. În osteoporoză, tasarea vertebrelor se poate produce chiar şi după unele gesturi simple, precum ridicarea unui obiect uşor. Cele mai frecvente dureri asociate osteoporozei sunt cele de spate. Fracturile pot surveni în cascadă, cele de şold fiind printre cele mai grave.

«Diagnosticarea precoce ţine boala sub control»

ADEVĂRAT. Masa osoasă nu se mai poate reface odată ce osteoporoza se instalează. Însă, cu cât boala este diagnosticată mai repede, cu atât creşte probabilitatea de prevenire a fracturilor. Cea mai indicată metodă de diagnosticare este absorbtiometria duală a energiei cu raze X (DEXA), investigaţie prin care se determină densitatea osoasă în coloană, încheieturi şi în şold, zonele cele mai afectate de osteoporoză. Examenul arată dacă există o scădere a masei osoase, responsabilă de apariţia osteoporozei, precum şi stadiul bolii.

«Este tratată numai cu medicamente»

FALS. Osteoporoza necesită tratament imediat, pentru a preveni fracturarea oaselor şi pentru oprirea pierderii masei osoase. Pe lângă medicamente şi suplimente de calciu, luate la recomandarea medicului, osteoporoza beneficiază şi de tratamente moderne. Unul dintre acestea este vertebroplastia, ce se poate efectua şi în România. Operaţia constă în injectarea unui ciment special în corpul vertebral, pentru a-i reda rezistenţa.

image

Specialistul nostru


Dr. Gheorghe Popescu
medic primar ortopedie
Spitalul de Urgenţă Floreasca


Osteoporoza, afecţiune a scheletului ce determină apariţia fracturilor osoase spontan sau la traumatisme foarte mici, este greşit considerată caracteristică numai vârstei înaintate. Poate fi întâlnită la copii (formă idiopatică juvenilă), precum şi în prezenţa unor afecţiuni sau factori de risc (forme secundare).

Mai frecventă este osteoporoza postmenopauză, din păcate depistată tardiv, după apariţia fracturilor. Este greşită ideea că această problemă se rezolvă prin aport crescut de calciu în alimentaţie, fără să se recurgă la tratamentul complet, care este de lungă durată şi necesită supraveghere medicală riguroasă.

Tratamentul are două componente: profilaxia şi tratamentul curativ. Profilaxia începe din copilărie, prin identificarea şi combaterea factorilor de risc, prin igienă alimentară, asigurarea că nu lipsesc din dietă proteinele, vitaminele, mineralele, prin activitate fizică în aer liber, prin evitarea fumatului, consumului exagerat de alcool şi sedentarismului .

Evenimente


Ultimele știri
Cele mai citite