Un profesor de la UBB explică de ce e atât de dificilă retragerea unui titlu de doctor: „Un plagiator nu e niciodată singur”
0Profesorul Ciprian Mihali, de la Universitatea Babeș-Bolyai, explică ce presupune scrierea unui doctorat și de ce este atât de dificilă constatarea plagiatului și retragerea unui titlu de doctor.
În contextul discuțiilor despre cea de-a doua decizie a Universității Babeș-Bolyai (UBB) în ceea ce privește doctoratul ministrului Lucian Bode, Ciprian Mihali, conferențiar universitar dr. abil la UBB explică, pe pagina sa de Facebook, ce înseamnă scrierea unei teze de doctorat.
„Scrierea unei teze de doctorat este cel mai important efort în materie de timp și de creativitate din partea unui cercetător. Ca să începi să scrii o teză, ai nevoie de cel puțin un an sau doi în care doar să citești, doar să mergi în biblioteci, să faci notițe, să structurezi idei, să compui o schemă a viitoarei teze. Un text de minimum 150 de pagini are nevoie de luni întregi de pregătire doar a planului de lucru, care nu poate fi elaborat în gol, fără lecturi masive prealabile”, susține Mihali.
El susține că un doctorand trebuie să petreacă foarte multe ore zilnic în bibliotecă, adică să stea acolo 4 ore, 6 ore, 10 ore dacă e nevoie, să nu fie întrerupt de nimeni și de nimic.
„Efortul psihic de pregătire a doctoratului este uriaș și de aceea unii dintre doctoranzi ies complet epuizați la încheierea tezei”, spune profesorul.
Cadrul didactic susține că după un an de lecturi intense poți să încropești un plan al tezei. Urmează scrierea ei, care este cel mai mare efort intelectual.
„Pentru a începe să scrii, trebuie să ai abilități informatice, trebuie să ai sute sau mii de fișe, de citate, de notițe pregătite, ordonate, pe care să le poți lega între ele astfel încât ele să devină coerente și în același timp să reprezinte ceva nou față de ceea ce au spus alți autori. Un doctorand cu abilități editoriale medii nu poate scrie mai mult de 2-3 pagini pe zi”, detaliază el.
Ciprian Mihali susține că este foarte greu să menții ritmul de scriere, deoarece sunt week-end-uri, deplasări, obligații profesionale, zile moarte. El calculează că la 150 de pagini finale, cu o medie de 3 pagini pe zi, e nevoie de circa 50 de zile de scris, repartizate aleatoriu pe durata a doi ani. Iar în fiecare zi, trebuie să petreci măcar câteva ore în fața tastaturii și ecranului.
Ce doctorate sunt acte de impostură
Mihali este de părere că „absolut toate doctoratele oamenilor politici sunt acte de impostură, pentru că asupra lor planează o triplă suspiciune rezonabilă”.
„E puțin probabil, spre imposibil, ca ei să fi petrecut luni de zile în biblioteci, în condițiile în care în același timp au ocupat numeroase alte funcții simultan. Abilitățile lor de vorbire publică sunt practic nule, ceea ce ne îndreptățește să credem că și competențele lor informatice sunt la fel. Cineva care nu știe să tasteze cu ușurință va avea nevoie de multe ore pentru a scrie o pagină. Prin urmare, e foarte plauzibil ca textele lor să fi fost scrise de altcineva. Și nu, nu de secretare care au transcris notițe de pe foi scrise de mână, ci de „ghostwriters”, de scriitori fantomă a căror misiune sau obligație este exact asta, de a compila o teză de doctorat copiind din cărțile indicate în general de conducătorul de doctorat. Acolo unde aceste compilații nu sunt plagiate încă dovedite ele sunt texte de o valoare științifică zero, simplă maculatură care nu folosește nimănui niciodată. Prin urmare, titlul de doctor e acordat pe nimic și e complet devalorizat”, spune universitarul.
De ce e atât de dificilă retragerea unui plagiat
Concluzia lui Mihali este că atunci când un om politic sau un demnitar „scrie un doctorat”, putem presupune întemeiat că în spatele lui și în jurul lui se găsește o întreagă „rețea de binevoitori”.
Rolul acestei rețele este de a-l ajuta să treacă ușor prin toate etapele tezei: „de la proiectul „sugerat” de conducătorul de doctorat, trecând prin îngăduința Școlii doctorale care acceptă asemenea doctoranzi, apoi prin filtrul inexistent al unei comisii care evaluează proiectul, dar și prin etapele intermediare de examinare și evaluare a doctorandului, până la pre-susținerea tezei în Școala doctorală și susținerea ei publică – plus alte formalități și etape ce trebuie cu necesitate parcurse, toate aceste dovedesc, în cele din urmă, că un doctorat plagiat sau un doctorat politic se poate realiza numai și numai cu o largă complicitate a zeci de persoane cu responsabilități științifice și instituționale care intervin pe traseul pregătirii tezei.”
Mihali crede că acesta e și motivul pentru care e atât de dificilă denunțarea unui plagiat și retragerea unui titlu de doctor.
„Un plagiator nu e niciodată singur, iar sancționarea lipsei de integritate academică a tuturor celor vinovați pentru o fraudă de acest gen ar deveni, așa cum bine spunea chiar un fost ministru suspectat de fraudă academică, o problemă de securitate națională, pentru că ar destabiliza numeroase instituții din țară (gândiți-vă că pentru un singur doctorand e nevoie de o comisie formată din specialiști din cel puțin trei universități, plus comisiile naționale din minister etc.)”, explică profesorul.
Concluzia UBB în cazul Bode
Comisia de etică a UBB a adoptat în data de 09.01.2023 Hotărârea Nr. 1 din 2023 ca urmare a autosesizării în urma unor noi informații cu privire la suspiciuni de plagiat în teza de doctorat a Dl. Lucian Bode.
Concluzia analizei este că suspiciunile de plagiat se confirmă în marea lor majoritate. În lipsa posibilității legale de a aplica sancțiuni disciplinare unei persoane care nu este membru al comunității academice, Comisia ii solicită corecturi la teză și retragerea cărții publicate pe baza tezei, și se vor sesiza consiliile naționale (CNATDCU/Consiliul Național de Etică a Cercetării) pentru demersuri suplimentare, în condițiile legii.
Hotărârea poate fi consultată aici.
Întrebat de ce nu s-a precizat în actuala hotărâre, la fel ca la decizia precedentă, un procent de text plgiat, președintele Comisiei de Etică a UBB, profesorul Dacian Dragoș, a răspuns că nu este relevant acel procent, întrucât concluzia este clară.
„Noi am spus și la prima decizie că, indiferent de procent, este text plagiat”, a menționat profesorul.
În ceea ce privește sancțiunile acordate, președintele Comisiei spune că sunt similare celor de la prima decizie, cu diferența că s-a cerut retragerea cărții publicate pe baza tezei.
„Noi nu avem alte mijloace legale de sancționare. Chiar dacă va mai fi o a treia sesizare, noi alte sancțiuni nu putem da”, a explicat președintele Comisiei de Etică.
La întrebarea dacă, pe baza acestei decizii, se poate cere retragerea titlului de doctor în cazul lui Lucian Bode, profesorul Dacian Dragoș a răspuns: „Ministerul trebuie să ceară. Acesta este motivul pentru care noi am sesizat Ministerul pentru a continua demersurile. În mod normal, da, Ministerul poate cere pe baza acestei rezoluții retragerea titlului de doctor, dar Curtea Constituțională și Înalta Curte au închis această posibilitate. Se poate doar pe chestiuni de legalitate a procedurii, deci trebuie studiată jurisprudența celor două curți”.
Cine este Ciprian Mihali
Ciprian Mihali are în spate o carieră solidă academică şi diplomatică. Conferențiar universitar dr. abil la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, la Facultatea de Filosofie, Mihali are, printre altele, un doctorat la Cluj, unul la Strasbourg, în Franţa. Mihali a fost director pentru Europa de Est a Agenției Universitare a Fracofoniei. El a fost ambasadorul României în Senegal.
Se încarcă comentariile...
