Un copil din cinci renunță la școală. Ce măsuri ar ajuta la reducerea abandonului

O analiză a organizației Salvați Copiii România arată că unu din cinci copii români nu ajunge să termine studiile la timp. În acest context, organizația cere Guvernului să adopte un plan de măsuri imediate. Un psihopedagog a explicat ce măsuri ar ajuta la reducerea abandonului școlar. 

Un copil din cinci renunță la școală, potrivit organizației Salvați Copiii - Foto Arhiva

Datele comunicate de Salvați Copiii arată că „procentul neparticipării şcolare creşte odată cu vârsta, atingând 13,25% în cazul copiilor de 14 ani, 17,26% în cazul celor de 15 ani şi 19,01% în cazul celor de 16 ani”.

Din acest motiv, țara noastră este statul din Uniunea Europeană cu cel mai scăzut nivel de participare în educație la vârsta finalizării învățământului obligatoriu, doar 81%. Cauzele pentru care mulți adolescenți renunță la școală sunt multiple, iar, pe lângă sărăcie, Salvați Copiii aduce în discuție și numărul mare de mame minore din țara noastră.

Sărăcia, motivul pentru care adolescenții români renunță la educație

Modul în care sărăcia și inflația afectează familiile cu membri minori din România este reflectat în datele statistice prezentate de Salvați Copiii.

Analiza atrage atenția că aproape 23% dintre familiile cu copii se află în imposibilitatea de a-și permite, măcar o dată la două zile, o masă cu peşte, carne sau proteină vegetală echivalentă, conform datelor din 2022. Situația a devenit dramatică „în rândul familiilor cu trei sau mai mulţi copii, peste o treime dintre acestea (37,7%) neputându-şi permite o hrană adecvată în 2022, faţă de 17,5% în 2019 şi 23,6% în 2021”, arată analiza.

„Insuccesul școlar” este un alt motiv pentru care mulți nu-și continuă studiile, este de părere psihopedagogul Marilena Băltănescu. Materia stufoasă și programa neadaptată sunt responsabile de faptul că unii elevi nu reușesc să-și însușească anumite competențe. În timp, ei renunță la școală pentru că nu mai reușesc să țină pasul cu ce se predă.

„În 24 de ani de învățământ, am observat că sunt din ce în ce mai mulți copii care au acest insucces școlar pentru că prezintă dificultăți de învățare. Iar dacă nu sunt recunoscuți printre copiii cu deficiențe, nu au CES, ei nu pot fi sprijiniți și nu beneficiază de o programă adaptată”, a precizat psihopedagogul.

Lipsa de educație din familie, dar și absența mijloacelor de trai îi determină pe unii părinți să îi sfătuiască pe copii să renunțe la școală și să muncească, a adăugat profesorul de sprijin.

Marilena Băltănescu subliniază că numărul consilierilor școlari, care ar putea identifica cazurile în care un elev are nevoie de sprijin, este mic, iar o primă măsură care ar putea fi adoptată este suplimentarea numărului de posturi.

„Colaborarea între consilierul școlar, profesorul de sprijin și profesorul de la clasă poate ajuta la depistarea elevilor care au acest risc de abandon școlar din cauza unor probleme pe care le întâmpină la anumite discipline”, a explicat Marilena Băltănescu.

De asemenea, niște programe dedicate sprijinului financiar pentru copii care provin din mediile vulnerabile ar combate abandonul școlar. O bursă, care să fie condiționată de numărul de absențe, o masă caldă sau chiar și un sendviș oferit la școală, transportul asigurat pentru elevii din mediul rural, dar și suplimentarea numărului de consilieri școlari și de profesori de sprijin sunt principalele măsuri care pot fi adoptate pentru combaterea fenomenului, în viziunea psihopedagogului.