Analiză Titularizare 2025. Criza în Educație: posturi blocate intenționat de directori. Ministrul Educației promite măsuri
0Examenul de titularizare din 2025 începe în curând, însă ar putea fi ultimul organizat în această formă, potrivit declarațiilor recente ale ministrului Educației, Daniel David. Deși peste 9.000 de posturi pe perioadă nedeterminată sunt scoase la concurs, foarte multe unități de învățământ nu oferă reale oportunități pentru profesori tineri și bine pregătiți. În același timp, peste 20.000 de locuri rămân disponibile pentru suplinitori, în vreme ce catedre întregi la discipline esențiale — fizică, matematică, chimie — nu atrag destui candidați.
Pentru a obține un contract pe perioadă nedeterminată, profesorii trebuie să ia cel puțin nota 7 la proba scrisă, iar media dintre această probă și inspecția la clasă trebuie să fie tot de minimum 7.
De ce, atunci, rămân atât de multe posturi neaccesibile pentru titularizare? Pentru că, de multe ori, acestea sunt blocate intenționat de către directori — un fenomen cunoscut, dar prea puțin sancționat sau reglementat. Potrivit ministrului Educației, Daniel David, situația este analizată, iar în luna mai ar urma să fie anunțate măsuri noi.
Sorin Ion, ține de școli, nu de minister
Problema reală, spune și secretarul de stat Sorin Ion, ține de școli, nu de minister: „De fapt, principala problemă este declararea posturilor titularizabile de către unitatea de învățământ. Se face an de an și vreau să se înțeleagă bine că sunt nenumărate petiții, reclamații de tot felul, că școala n-a scos postul titularizabil. (...) Angajatorul, în cele din urmă, e școala. Noi producem cadrul, facem o ierarhizare, repartizăm la școli, dar cel care semnează contractul de muncă este școala. Și nu te poți amesteca tu, de la nivelul ministerului, cum își închipuie toată lumea că putem să facem, că postul ăla e titularizabil, celălalt nu. Aici e marea problemă”, potrivit secretarului de stat.
Posturi ținute „la sertar”: o alegere de management conservator
„Această alegere a unora dintre directori ține de un tip de gândire managerială foarte înrădăcinată în sistem”, spune, pentru Adevărul, profesoara Maria Manea, expert în educație și fost secretar de stat în Ministerul Educației. Păstrarea internă a orelor vacante oferă profesorilor deja titulari posibilitatea de a fi plătiți cu ora — ceea ce fidelizează cadrele existente. „E o alegere care asigură un spațiu de confort și predictibilitate pentru conducerea școlii. Nu știi cine îți va veni pe post — așa că alegi să rămâi cu cei cunoscuți”, completează aceasta.
Pe lângă comoditate, există și o logică a prudenței, spune Manea: „în situația diminuării efectivelor de elevi, deci a claselor, a modificărilor legislative care pot amenința situația încadrărilor profesorilor titulari, acele ore pot deveni ore de rezervă pentru aceștia."
În condițiile scăderii populației școlare și ale schimbărilor legislative frecvente, directorii preferă să își păstreze o marjă de siguranță pentru încadrarea cadrelor deja existente, consideră profesoara.
Tinerii nu fug de titularizare, dar sistemul îi dezavantajează
Maria Manea atrage atenția că, deși tinerii care vor să intre în sistem nu sunt speriați neapărat de examenul de titularizare, contextul actual îi dezavantajează în mod clar. „Rămânem în paradigma dinozaurilor sistemului, prădători carnivori în fața tinerilor vegetarieni”, spune ea, cu umor amar. „Avem nevoie sa riscăm pentru a le arăta tinerilor că îi așteptăm cu brațele deschise, că avem nevoie să învățăm de la ei multe dintre valorile și principiile sănătoase care ghidează aceste generații. Și că le suntem alături în procesul de învățare continuă a profesiei.”, mai spune ea.
Ce ar trebui schimbat?
Potrivit Mariei Manea, miza reală este schimbarea de mentalitate. Școlile ar trebui să își dorească tineri în cancelarii, să le arate că sunt bineveniți și sprijiniți în procesul de formare continuă: „Avem nevoie să învățăm de la ei multe dintre valorile și principiile sănătoase care ghidează aceste generații.”
Este nevoie, spune ea, și de acceptarea unui nou model de stabilitate în carieră: unul flexibil, în care dinamica și schimbarea să nu fie privite ca riscuri, ci ca resurse.
Cum atragem studenții valoroși spre cariera didactică?
Este una dintre întrebările esențiale — și cea mai grea. Maria Manea recunoaște deschis că nu există o rețetă sigură: „Dacă aș avea un răspuns clar, probabil că nu aș fi nici prima și nici cea mai îndreptățită să-l formuleze.”
Dar un lucru e cert: recuperarea respectului pentru meseria de profesor este o muncă societală.
Dincolo de salarii, formare inițială sau politici educaționale, spune ea, studenții trebuie să fie atrași de școală — nu doar ca instituție, ci ca spațiu în care își pot proiecta un viitor: „Ei nu sunt atrași astăzi. Îi sperie elevii, nevoile generațiilor, părinții și ingerințele lor în procesul instructiv-educativ. Cred că îi îndepărtează și spiritul învechit al școlii, rostul ei.”
Soluția? O reconstrucție zilnică, colectivă. „Vrem să ne intre tinerii valoroși în sistem? Să luptăm cu toții, în fiecare zi, pentru a le crea atracția față de meserie, curiozitatea de a cunoaște și de a sprijini copiii, fidelitatea și constanța profesiei.”
Iar esențialul, spune profesorul Maria Manea, nu poate fi transmis prin reforme sau strategii: „Dragostea pentru copii nu le-o poate cultiva nimic, în afară de propria dragoste primită în creștere, dezvoltare și educație.”
România educată, o strategie pe cât de notabilă pe atât de discutabilă
În România au existat strategii naționale în domeniul educației, unele dintre ele fiind inițiate chiar de către Președintele țării. Un exemplu notabil este proiectul „România Educată”, lansat în 2018, care vizează modernizarea învățământului românesc prin legiferarea unui nou model de guvernanță în educație .
Cu toate acestea, evaluările recente sugerează că implementarea acestui proiect nu a adus îmbunătățiri semnificative în calitatea educației. De exemplu, rezultatele studiului internațional ICILS 2023 au arătat că 44% dintre elevii români au înregistrat scoruri sub nivelul 1 în competențele digitale, iar 30% au avut rezultate de nivel 1, cel mai scăzut nivel.
În ceea ce privește rezultatele examenelor de titularizare, acestea au fost variate. De exemplu, în anul 2023, doar 70% dintre candidați au obținut note de trecere la proba scrisă, iar în unele județe, rata de promovare a fost sub 50% . Aceasta poate indica o pregătire insuficientă a candidaților sau o nepotrivire între cerințele examenului și realitățile din școlile românești.
Astfel, ne aflăm într-o paradigmă în care, deși există strategii și inițiative pentru îmbunătățirea educației, implementarea acestora întâmpină obstacole semnificative. Pentru a depăși aceste blocaje, este necesară o reformă profundă în cultura și mentalitatea sistemului educațional, care să pună accent pe meritocrație, transparență și adaptabilitate la nevoile actuale ale elevilor și profesorilor.
Se încarcă comentariile...
