Simulare Bac 2025. Cum se explică notele mici la Română: „Se exprimă ca pe TikTok. Și omul cavernelor tot prin semne comunica”

Notelele elevilor la Limba română din cadrul examenului de simulare a Bacalaureatului 2025 s-au situat, oarecum, la extreme: copiii au luat fie note mari, peste 8, fie note mici, sub 7. „Elevii care au luat note de 8 sau mai mari chiar și-au dat interesul, chiar au învățat pentru această simulare. Acești copii s-au diferențiat de ceilalți prin faptul că au fost punctați la subiectul al treilea, la eseu”, a explicat pentru „Adevărul” Ruxandra Achim, profesoară de Limba și literatura română în cadrul Colegiului Național „I.L.Caragiale” din București.

La simularea la Limba română doar 45 de elevi au luat note maxime. Arhivă

Dascălul ne-a mărturisit că dintr-o clasă de 31 de elevi, cât are în prezent, aproape 30% au luate note peste 9. „Elevii mei au luat note mari, de 9,7, 9,4, 9,5. Însă, vorbim despre un liceu cu renume și de copii foarte buni. Ce m-a bucurat foarte mult a fost și faptul că notele pe care le-au luat elevii mei la simulare sunt exact notele pe care le-au luat la testele susținute la clasă, până acum. Sunt aproape identice”.

Pe de altă parte, cei care s-au pregătit doar pentru primele subiecte au fost punctați cu note sub 7. „Cine nu a învățat pentru subiectul al treilea a pornit din start de la nota 7. Au pierdut trei puncte dintr-un foc. Iar asta pentru că ori nu au scris nimic la acest subiect, ori au scris total pe lângă. La clasa mea am avut și note mai slabe. De exemplu, un elev a luat nota 5. Însă, din fericire, nici unul nu a luat nota patru”. 

Profesoara ne-a mărturisit că mulți elevi au dorit să-și testeze cunoștințele doar la primele două subiecte. „Ia să văd ce notă obțin dacă învăț doar pentru primele două subiecte. Cam acesta a fost raționamentul. Asta, în ideea în care vor avea timp să recupereze materia până în vară”.

Însă, ceea ce mulți elevi au ignorat este faptul că în acest an Bacalaureatul se dă mai devreme, în luna iunie. „Timp pentru recuperare ar fi însă este la limită”. 

Subiectele, pe de altă parte, nu au fost grele. „Le evaluez la un nivel mediu de dificultate”. În general, cam așa se și dau: accesibile pentru toți elevii, indiferent de liceul la care învață sau profil, indiferent că locuiesc în urban sau rural. „Structura primului subiect se bazează pe înțelegerea unui text. Nici nu trebuie să știi altceva decât să înțelegi textul dat și să răspunzi corect la cerințe. Însă, într-adevăr, trebuie să știi limba română, trebuie să știi să scrii corect și să te exprimi”.

Elevii au mai primit și un text argumentativ evaluat cu două puncte. „Și acolo totul ține de logică și de exprimare. Practic, nu trebuie să înveți ceva anume, ceva special pentru a bifa acest punctaj”.

Elevii nu mai știu să se exprime. Comunică doar prin cuvinte și semne.

Aproape 16% dintre elevii care au participat la simularea examenului de Bacalaureat 2025 au luat note de 8 și peste 8 la Limba și literatura română. Din cei peste 100.000 de tineri participanți, doar 45 dintre ei au luat nota 10. La polul opus, 33% dintre elevi nu au luat nota 5, potrivit rezultatelor publicate de Ministerul Educației. Asta înseamnă o scădere de 8% față de 2024. „Pentru că se exprimă ca pe TikTok. Însă, acești copii nu răspund întrebărilor prin enunțuri nici în viața de zi cu zi. Ei comunică prin cuvinte și emoticoane. Faptul că se uită pe TikTok unde văd numai niște exclamații și cuvinte, asta clar nu-i va ajuta la nici un examen”, a mai precizat dascălul.

Profesoara consideră că principalul inamic în dezvoltarea intelectuală a elevilor este fragmentarea discursului, un discurs parcă din ce în ce mai superficial. „Cum sunt cele de pe TikTok, de exemplu. De acolo li se trage. Nu mai este nici o diferență între omul peșterilor și omul care comunică prin emoticoane. Și omul cavernelor punea, la fel, o mânuță ca să oprească trecerea. În ziua de astăzi suntem exact în punctul ăla. Zece mii de ani de civilizație ne-au dus în punctul de pornire”.

Pe de altă parte, elevul nu va învăța niciodată 100% din ceea ce i se predă la clasă, din ceea ce primește de la profesor. „Prin urmare, cu cât le oferim mai puțin, cu atât vor învăța mai puțin. Nu mai spun că materia a devenit din ce în ce mai ușoară, mai accesibilă. Este normal ca elevii să fie din ce în ce mai slab pregătiți”. Iar acest nivel scăzut de cunoștințe, lipsa de judecată, de gândire logică, analfabetismul funcțional și matematic, toate acestea se rostogolesc încă din clasele primare. „Vorba lui Titu Maiorescu: «Încurajăm blând mediocritățile»”.

„De abia acum se vor apuca serios de învățat”

Dascălul ne-a mărturisit că, dacă ar fi părintele unui copil din această generație, și-ar pune serioase semne de întrebare, s-ar alarma pentru formarea sa intelectuală. Tehnica din ce în ce mai avansată, rapiditatea cu care circulă informația, tehnologia de ultimă generație, era internetului, a inteligenței artificiale, rețelele sociale, toate aceste „adaptări” și „modernizări” vin la pachet și cu efecte negative, consideră prof. Ruxandra Achim.

„Din păcate, avem un trend de transformare într-o realitate superficială a tot ce înseamnă învățătură. Ne lăsăm singuri pradă acestei inteligențe artificiale pe care o lăsăm să gândească pentru noi. E ca și cum mi-aș pune, spre exemplu, numărătoarea sau abacul să facă pentru mine toate calculele. Până la urmă sunt doar niște instrumente. Capul meu trebuie să mă ajute să funcționez complet independent. Gândirea critică înseamnă să acumulez și informații. Nu e suficient să zici «E bine», «Nu e bine». Nu. Ca să spui asta, trebuie să ai în spate capacitatea de a argumenta și de a exemplifica niște lucruri. Ori, în realitate, mulți elevi nu au informații cu care să poată să opereze”. 

Profesoara Ruxandra Achim speră ca la examenul din vară copiii să obțină rezultate mai bune. „Cei care nu au învățat pentru subiectul al treilea sper s-o facă până în vară. Timp ar mai fi. Important este să-și dorească să recupereze”. 

Și Ionela Neagoe, directorul Colegiului Național „Gheorghe Lazăr” din București, a declarat că rezultatele de la simulare, în general, sunt mai slabe decât cele de la examenul propriu-zis. Potrivit profesoarei, elevii de abia de acum încolo se vor apuca foarte serios de învățat. „Rezultatele de la simulare, în mod normal, sunt mai slabe decât cele de la examen, pentru că ei de-abia de acum se apucă foarte serios de învățat”.