România cheltuie mai puțini bani pe educație decât Zambia - Raport UNESCO
0România se situează la coada clasamentului european și mondial în privința alocărilor bugetare pentru educație, potrivit celui mai recent raport Unesco.
Concret, anul trecut, țara noastră a investit în educație doar 3,3% din Produsul Intern Brut, echivalentul a 8,1% din întreaga cheltuială publică guvernamentală. Această lipsă de infuzie de capital plasează România pe locul 123 din 171 în clasamentul mondial în ceea ce privește alocările pentru educație din PIB și locul 156 raportat la cheltuiala publică generală.
Țara noastră se află la același nivel cu țări precum Tanzania, și după state precum Zambia, Anguilla, Palau, San Marino, Paraguay, Benin și Panama.
La nivelul Uniunii Europene, doar Irlanda a mai cheltuit un procent atât de mic din PIB pentru educație – 3%. Pe de altă parte, cele mai mari alocări din UE au fost făcute în Suedia (7,6%), Belgia (6,4%) și Franța (5,4%).
Referitor la alocarea din cheltuiala bugetară, România este printre ultimele țări din lume și la acest capitol, plasându-se în top după Trinidad Tobago, Sri Lanka, Uganda, Tonga și Pakistan. La nivelul UE, cele mai mari cheltuieli pentru educație raportat la cheltuielile publice au fost făcute în Estonia (14,3%), Suedia (13,5%), Lituania, Letonia, Cipru și Malta (12,7%).
Marian Staș: „Sistemul de educație, definit de o mediocritate endemică”
Marian Staș, expert în politici educaționale, a declarat pentru „Adevărul” că această comparație între statele lumii este extrem de binevenită. „Accentuează grotescul grosolan al situației. În primul rând, această situație în care se află România este o probă de ipocrizie, impostură și golăneală politică revoltătoare și strigătoare la cer. Dintr-un motiv cât se poate de simplu: dacă politicienii își pun în gând să facă un anumit lucru, îl fac. Dacă nu, nu”, a declarat expertul.
Marian Staș se referă la faptul că dacă se vrea, se poate. În educație însă, din păcate, nu s-a vrut. „E vorba de ceea ce înseamnă cultivarea stării ăsteia de mediocritate a sistemului pentru că în felul ăsta sistemul devine controlabil mai ales că școala este profund aservită politic”, consideră specialistul.
Faptul că România se află pe locul 123 din 171 în ceea ce privește infuzia de capital în Educație nu mai miră pe nimeni. Nu este un secret, știm cu toții că învățământul la acest capitol a fost mai mereu vitregit. Însă nici banii care au fost alocați nu au fost distribuiți în mod corect. „Dacă îmi aduc bine aminte, cam 80% din bugetul educației se duce pe salarii. Așa cum este croit acum sistemul, el nu este canalizat pe dezvoltare de infrastructură, pe dezvoltare de proiecte educaționale serioase, sănătoase, transformaționale, ci pe salariile profesorilor, pe resursa umană, ceea ce nu este deloc în regulă”, este de părere Marian Staș. Expertul consideră că bugetul pentru Educație ar fi trebuit distribuit în așa fel încât să facă loc în primul rând marilor proiecte transformaționale.
Soluția salvatoare: stabilirea unor obiective clare. „Dacă se vrea, se poate”
Concret, unde ar fi trebuit să se ducă banii? Ce domenii au prioritate și ar fi trebuit susținute financiar? Marian Staș a enumerat trei dintre cele mai importante direcții. „Cel mai important este transformarea de arhitectură curriculară. Adică descentralizarea modelului curricular, așa cum am făcut cu școlile pilot. Un alt proiect important este un model de carieră didactică centrat pe meritocrație și nu pe mediocritate, cum este acum. Un alt proiect important reprezintă formarea profesorilor prin programe de licență pentru profesia didactică”, punctează specialistul.
Însă, toate acestea au nevoie de investiții care nu există. „În condițiile acestea se întâmplă două lucruri proaste. În primul rând, înfloresc otrăvitor impostura și ipocrizia politică, menținând educația la un nivel de subfinanțare ce frizează securitatea națională. În al doilea rând, se eludează marile proiecte cu adevărat transformaționale menite să aducă școala în secolul XXI”, consideră expertul.
De câți bani ar avea nevoie educația? Fără număr, la cât de prost stăm la acest capitol. „Ar trebui setat un obiectiv concret...5%,7%,8% din PIB… iar apoi ar trebui ca acești bani să fie și alocați. Acest lucru ar putea fi un semnal de voință politică. După care, sigur că este foarte important de proiectat ce facem cu acești bani. Dar, dacă aceste sume există, vor apărea și proiectele strategice care să facă uz de acele investiții”, consideră Marian Staș.
Mircea Dumitru, fost ministru al Educației: „Trebuie investit în performanță și cercetare”
Fostul ministru al Educației, academicianul Mircea Dumitru, a comentat situația pentru „Adevărul” făcând o trimitere către performanțele pe care le ating în prezent universitățile românești în comparație cu cele din străinătate. „Nu ne mai plasăm între primii 500, între primii 1.000. Ne ducem din ce în ce mai jos. Și aici se vede clar lipsa de fonduri care să producă modificări structurale. În ultimi ani, însă, universitățile au învățat să facă proiecte și să atragă singure bani”.
Pe de altă parte, mai spune Mircea Dumitru, nici cu banii primiți școala românească nu prea a știut ce să facă, iar fondurile au fost cheltuite deficitar. „Banii alocați educației i-aș vedea folosiți în cercetare, pe de-o parte, dar și în zona aceasta de științe sociale și umaniste. Aici fondurile alocate sunt nesatisfăcătoare”, consideră fostul ministru al Educației. În ceea ce privește învățământul preuniversitar, accentul ar trebui să se pună pe școala primară și gimnazială. Căci educația de aici pornește. De aici, din clasele mici, se formează primele și cele mai importante deprinderi de gândire. „Se observă, de asemenea, o diferență uriașă de performanță între liceele din marile orașe și cele din zona rurală. Apoi, există școli care atrag foarte mulți elevi în detrimentul altora. Cred că ceea ce trebuie făcut pentru învățământul preuniversitar este această acțiune convergentă și coerentă de omogenizare”.
Educația este o problemă de securitate națională, a mai precizat academicianul Mircea Dumitru.
Se încarcă comentariile...
